A murit Regina Ana. La 92 de ani, Regina s-a stins din viaţă la un spital din Elveţia FOTO VIDEO

A murit Regina Ana. FOTO Familiaregala.ro

Regina Ana a murit luni, la vârsta de 92 de ani, la un spital din localitatea elveţiană Morges. Anunţul a  fost făcut, luni după-amiază, de Casa Regală, printr-un comunicat de presă. Regele Mihai şi Regina Ana au intrat în istorie drept cel mai longeviv cuplu regal din România.

Familia regală a anunţat, pe site-ul oficial, că Regina Ana a murit luni după-amiază, la ora 13.45, în Elveţia, la Spitalul Morges.

Regina Ana a murit. Redăm mai jos anunţul mortuar al Casei Regale:

„Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia. La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.

În cursul zilei de marţi va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală. 

Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.

Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.

Efective de militari la înmormântarea Reginei Ana

De altfel, pentru desfăşurarea corespunzătoare a ceremoniilor funerare organizate la încetarea din viaţă a Majestăţii Sale Regina Ana a României, Ministerul Apărării Naţionale va asigura, în acord cu dorinţele transmise de Casa Regală, potrivit reglementărilor în vigoare, efective de militari din unităţi specializate, în garnizoanele Bucureşti, Sinaia şi Curtea de Argeş, anunţă MApN într-un comunicat de presă emis luni.

Începând de marţi, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/.

Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale“. 

Drapelul regal a fost coborât în bernă la Castelul Peleş

Drapelul regal a fost coborât în bernă la Castelul Peleş din Sinaia, după moartea reginei Ana, arată news.ro. Stindardul fusese arborat, pe 10 mai, pentru prima dată după 69 de ani de la abdicarea Regelui Mihai, pe 30 ianuarie 1947.

Părintele Daniel transmite condoleanţe

Patriarhul Daniel transmite "părinteşti condoleanţe" Familiei Regale după anunţul privind moartea Reginei Ana a României, apreciind că Majestatea Sa va rămâne în conştiinţa poporului român drept un model de curaj, nobleţe şi modestie.

"În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, transmitem părinteşti condoleanţe Familiei Regale a României şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o pe Majestatea Sa Regina Ana. Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletul Majestăţii Sale Regina Ana a României în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi. Veşnica ei pomenire din neam în neam!", este mesajul Patriarhului Daniel.

Guvernul ar putea decreta 13 august zi de doliu naţional

Guvernul ia în considerare să adopte o Hotărâre în şedinţa de miercuri cu declararea zilei de 13 august, ziua înmormântării reginei Ana, zi de doliu naţional, potrivit News.ro.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a confirmat că declararea zilei de doliu naţional va figura pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe de Guvern şi a precizat că premierul avut si o convorbire telefonică cu Principesa Margareta şi i-a transmis condoleanţe şi tot sprijinul Executivului.

Avocatul Casei regale: Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeş, cel mai probabil în 13 august

Regina Ana, care a încetat din viaţă luni, în Elveţia, va fi înmormântată la Curtea de Argeş, cel mai probabil în 13 august, a anunţat avocatul Casei regale, Adrian Vasiliu, potrivit news.ro.

Avocatul Casei regale a spus că, având în vedere starea foarte proastă de sănătate, ”aproape de comă”, a reginei, decesul acesteia era un eveniment de aşteptat. Vasiliu a spus că, în mod sigur, regina Ana va fi înmormântată în România, la Curtea de Argeş.

El a explicat că acum trebuie făcute o serie de formalităţi în Elveţia, trupul neînsufleţit al Majestăţii Sale urmând să fie adus în România probabil săptămâna viitoare.

Avocatul Casei regale a mai spus că funerariile vor avea loc cel mai probabil în data de 13 august. Adrian Vasiliu a precizat că starea de sănătate a regelui Mihai este stabilă.

Regina Ana, în vârstă de 92 de ani, a murit, luni, la 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia.

Corpul neînsufleţit va fi depus la Peleş şi apoi regina va fi înmormântată în Catedrala Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş.

Programul oficial al funeraliilor va fi făcut public marţi.

Monarhiştii din România, despre moartea Reginei Ana: „Este o mare pierdere, ne doream să stea cu noi cât mai mult timp“

Regina Ana a murit. Cine a fost cea care i-a stat alături Regelui Mihai 68 de ani 

În noiembrie 1947, tânărul de 26 de ani care era Regele Mihai a participat, la Londra, la nunta principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii (actuala regină) cu principele Philip, duce de Edinburgh.

În aceeaşi perioadă, însă nu pentru nuntă, la Londra se afla şi principesa Ana de Bourbon-Parma, fiica de 24 de ani a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei. Întâlnirea s-a produs la un dineu oferit de vărul prinţesei, Jean de Luxemburg, iar momentul a fost relatat ulterior de Regina Ana în volumul autobiografic „Un război, un exil, o viaţă“.

„Printre invitaţi, Regina Elena a României şi, alături de ea, un tânăr înalt şi frumos, în uniforma aviaţiei române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte şi, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit regina.

A murit Regina Ana. Copilăria de vis a viitoarei regine

Principesa Ana de Bourbon-Parma (al cărei nume întreg este Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite) s-a născut şi a copilărit în Franţa, iar după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a mutat la New York, unde a urmat o şcoală de artă şi a lucrat în paralel ca vânzătoare de panglici şi flori artificiale la magazinul Macy’s. S-a înrolat în timpul războiului ca voluntar în armata franceză, unde a fost şofer de ambulanţă şi curier, şi a participat la operaţiuni militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxembrug şi Germania, fiind decorată cu „Crucea de război“.

O logodnă fulgerătoare

A doua zi după întâlnire, cei doi tineri au mers împreună la cinema, apoi la teatru, iar peste o săptămână, Regele Mihai i-a cerut mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma la Lausanne, în Elveţia. „Eram în maşină şi el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod original. Eram la volan, aşa că ne-am adresat cuvinte care ne promiteau unul altuia fără să ne privim în faţă, doar drumul şerpuitor din faţa noastră. Toată viaţa noastră, asta am făcut: umăr la umăr, ne-am ajutat unul pe altul şi am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, cu o singură fiinţă, drumul şerpuitor din faţa noastră“, a povestit regina în acelaşi volum.

Spre deosebire de alte căsătorii regale, care nu au rezistat – un exemplu este chiar cel al părinţilor lui Mihai, regele Carol al II-lea şi Regina Elena, sau au unit două personalităţi foarte opuse – mariajul din Carol I şi Regina Elisabeta sau cel dintre Regele Ferdinand şi Maria - căsătoria dintre regele Mihai şi Regina Ana s-a dovedit una puternică. Iar destinul a făcut ca această legătură, poate nu străină de aranjamente, să reziste şi astăzi.

„Toate căsătoriile regale au fost în fapt nişte alianţe şi cred că, şi în acest caz, intenţia rudelor cu sânge albastru a fost ca cei doi, Mihai şi Ana, să se întâlnească. Erau, dintre familiile regale, cam de aceeaşi vârstă“, spune istoricul ploieştean Traian Lazăr. „Dar, mai spune istoricul, dragostea se verifică la necaz. Dacă sentimentele dintre cei doi nu erau puternice, nu ar fi rezistat încercărilor din exil.

Căsătoria, un eveniment controversat

Mihai şi Ana au stabilit să se căsătorească pe 10 iunie 1948, însă mariajul lor a întâmpinat opoziţia Papei care nu vroia să accepte uniunea unei prinţese catolice cu un ortodox. Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul Regelui Mihai de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu în cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai.

Regina Elena, mama regelui Mihai, şi Prinţesa Margaret a Danemarcei au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif, în urma căreia au sărit „scântei“. „Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Şi mama a mers atât de departe încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus «Nu-mi pot da binecuvântarea»“, a povestit Regina Ana într-un interviu acordat emisiunii ,,Profesioniştii“ de la TVR 1, în 2008. 

În 1948, anul căsătoriei, Regele Mihai abdicase şi se afla în exil, iar nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Cel care s-a oferit să organizeze nunta a fost regele Paul şi regina Frederika ai Greciei.

Evenimentul nu a avut fastul şi popularitatea nunţilor regale predecente din România, dar a fost o ceremonie care a captat atenţia întregii Europe. Nici măcar rudele Anei de Bourbon nu au putut participa la nuntă, iar mireasa a fost condusă la altar de unchiul său luteran, Prinţul Erick al Danemarcei.

La nuntă au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Amedeo duce de Aosta şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, şi surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, şi Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înştiinţaţi de eveniment însă nu şi invitaţi.

Scrisoarea pentru Carol al II-lea

Regina Ana nu l-a cunoscut niciodată pe socrul său, regele Carol al II-lea, şi nici nu a dorit să-l întâlnească vreodată. Dar, la scurt timp după nuntă, Carol i-a trimis o scrisoare nurorii sale, în care o sfătuia să fie o soţie bună pentru Regele Mihai.

„În scrisoarea mea, în esenţă, i-am răspuns aşa: «Sper să fiu o soţie la fel de bună pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea». Cred că era foarte ironic. Dar m-am consultat şi cu Regele. I-am citit scrisoarea şi l-am întrebat «pot să i-o trimit tatălui tău?» Şi el mi-a răspuns «dă-i drumul»“, a mai povestit Regina Ana în unul dintre puţinele sale interviuri.

Regina Ana a murit. O viaţă în exil

Luna de miere şi-au petrecut-o la reşedinţa de vară a regelui Pavlov, la 90 de kilometri de Atena, iar până la sfârşitul anului 1948, tinerii căsătoriţi au locuit la Vila Sparta de lângă Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Au mai locuit în Marea Britanie, unde Regele si Regina au înfiinţat o fermă de găini şi gâşte şi au construit un mic atelier de tâmplărie, iar din 1956 s-au mutat în Elveţia, unde se află, şi în prezent, reşedinţa familiei.

În perioada exilului, trecerea de la statutul de rege la cea de om obişnuit nu a fost una simplă pentru Mihai. Potrivit Reginei Ana, la început, regele nu ştia cum se stă la coadă la un cinematograf, cum se plăteşte la cinema, la magazin sau în taxi.

Nu s-a dat însă înapoi de la a munci, ca pilot, fermier, antreprenor sau broker, pentru a asigura existenţa familiei, una destul de numeroasă, având în vedere că au cinci fete. În 1966, la 18 ani de la nunta din Grecia, Regele Mihai I şi Regina Ana au făcut şi o cununie religioasă catolică, în Biserica St. Charles din Monte Carlo.

Regina Ana a murit. Cel mai longeviv cuplu regal din istoria României

Pe 10 iunie 2008, la Bucureşti şi la Castelul Peleş, a fost sărbătorită nunta de diamant a Regelui Mihai I şi a Reginei Ana, la 60 de ani de la căsătorie. A fost atunci primul jubileu regal desfăşurat cu zeci de invitaţi din străinătate, între care s-au numărat regina Sofia a Spaniei, regele Constantin al II-lea al Greciei, principele Alexandru al II-lea al Serbiei şi numeroşi oficiali români şi străini.

Pe 10 iunie 2013, Regele Mihai I şi Regina Ana au celebrat, într-un cadru privat, nunta de safir, respectiv 65 de ani de căsătorie.

Regele Mihai I şi Regina Ana sunt cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.