FOTO Regele Mihai I şi Regina Ana, o iubire care a împlinit 65 de ani

Regele Mihai I şi Regina Ana au sărbătorit luni „Nunta de Safir“. Căsătoria lor a avut loc la Atena, în anul 1948, în anul în care Mihai I a fost obligat să părăsească România.

Povestea de dragoste dintre Regele Mihai şi Regina Ana a ajuns ieri la sărbătoarea de safir. Principele Radu a ţinut să facă public acest lucru pe blogul personal, unde a şi postat o serie de fotografii cu Familia Regală. „Povestea de dragoste a Majestăţilor Lor merge mai departe decât destinul personal al unui bărbat şi al unei femei a căror iubire se măsoară cu durata unei vieţi. Este povestea unui exil, a unei ţări, a unei părţi irosite dintr-un secol de neînţeles, este povestea unui neam lovit de alţii şi rătăcit în el însuşi“, a scris principele Radu.

Sunt subliniate acele puncte forte care au făcut posibilă existenţa unei relaţii îndelungate: demnitatea, modestia şi modul în care Regele Mihai şi Regina Ana au abordat ideea de căsnicie. „Regele şi Regina sunt oameni cărora nu le plac destăinuirile, nici cuvintele meşteşugite. Deşi devotamentul lor pentru ţară şi pentru celălalt sunt evidente, Majestăţilor Lor nu le place ca acest lucru să fie descris ori elogiat. Ce este frumos la Regele Mihai I şi la Regina Ana, în afară de felul în care arată şi se manifestă la vârsta lor venerabilă, este sentimentul neclintit al amândurora că există un «mâine»“, a mai scris principele. 

Cerere în căsătorie refuzată 

Principesa Ana de Bourbon-Parma, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, s-a născut la Paris, în anul 1923. La vârsta de 17 ani, tânăra şi-a urmat părinţii în refugiu în SUA, iar acolo au trăit la limita sărăciei. A ajuns la New York în toamna anului 1940, s-a înscris la un curs de artă în anul 1941 şi s-a angajat ca vânzătoare la magazinul universal „Macy’s“. În septembrie 1943, s-a înrolat în Armata Franceză şi şi-a petrecut tinereţea pe front. Ca şi fraţii şi tatăl său, Principesa Ana a fost înrolată ca voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial, timp de aproape doi ani şi jumătate. A avut mai întâi gradul de caporal, apoi a avansat la gradul de locotenent şi a primit „Crucea de Război“ a Franţei.

În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie de către Marele Duce Jean de Luxemburg la celebrul Hotel Claridge’s. 

„Când am ajuns, am urcat la apartamentul unde ştiam că e mama. Intrând, am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei şi pe mama. Iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă... Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit Regina Ana într-un interviu acordat, în urmă cu câţiva ani, televiziunii de stat.

Întâlnirea de atunci a însemnat pentru cei doi dragoste la prima vedere, chiar dacă la finalul recepţiei Regele i-a cerut mâna Principesei, iar aceasta l-a refuzat. Au urmat apoi ieşiri la cinematograf şi în oraş, iar Ana l-a învăţat pe Rege cum se trăieşte simplu.

Amintirile regaliştilor

Lucian Postolache, din Arad, îşi aduce aminte că în casa lor se vorbea foarte des despre Rege şi că aveau strânse date despre familia lui. „Îmi amintesc că Regele Mihai şi Regina Ana au întâmpinat dificultăţi când au vrut să se căsătorească, deoarece nicio ţară nu dorea să se implice în organizarea nunţii. Nici măcar Danemarca, ţara de origine a Principesei Ana. Cel care s-a oferit să le organizeze nunta a fost Regele Paul al Greciei, fratele Reginei-Mamă Elena. Astfel, Regele Mihai urma să se căsătorească ortodox, aşa cum cerea Constituţia din 1923, Grecia fiind ţară ortodoxă. Drept urmare, la 10 iunie 1948 a avut loc nunta Regelui Mihai I cu Principesa Ana. Pentru luna de miere, la dispoziţia tinerilor a fost pusă reşedinţa regală de vară, aflată în apropiere de Atena“, şi-a amintit Lucian Postolache, un arădean în vârstă de 76 de ani.

Problemele au apărut pentru că, în anii ’40, Biserica Catolică avea reguli foarte stricte privind căsătoriile cu cei din alte religii, iar Principesa Ana de Bourbon Parma trebuia să obţină permisiunea Vaticanului. Regina-Mamă Elena şi mama Principesei au mers la Vatican, de unde au obţinut permisiunea pentru căsătorie. Nunta a avut loc la Palatul regal din Atena, în prezenţa Regelui Paul al Greciei, a numeroase personalităţi şi a întregului guvern grec.

După căsătorie, Mihai şi Ana au locuit la vila Reginei-Mamă de la Florenţa. Mai apoi, au stat în Danemarca şi, în cele din urmă, în Anglia. În anii exilului, cei doi s-au bucurat de liniştea vieţii de la ţară pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a lordului Brocker. Regele şi Regina s-au mutat la Versoix, în Elveţia, în 1956. Şi-au botezat toate cele cinci fiice în rit ortodox. Este vorba despre Margareta, născută în 1949, Elena, născută în 1950, Irina, născută în 1953, Sofia, născută în 1957, şi Maria, născută în 1964.

Reprezentanţii Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai“ spun că sunt alături de Familia Regală în acest moment de bucurie. „Mereu am fost alături de Majestăţile Lor. Am participat la majoritatea evenimentelor. Şi acum cinci ani, la evenimentul dedicat împlinirii a 60 de ani de la căsătorie, care a avut loc la Bucureşti. Noi le dorim viaţă lungă“, a declarat Tiberiu Dekany, preşedintele Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai“.

În aceste zile, Regele şi Regina se află la reşedinţa lor din Elveţia, iar Principele Radu şi Principesa Margareta sunt la Bucureşti. Pe data de 15 iunie, aceştia din urmă se vor afla la castelul de la Săvârşin din judeţul Arad.

Ultimul rege al României 

Mihai I s-a născut la Sinaia, în 1921, şi a devenit pentru prima oară rege al României în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea în decembrie 1925. Detronat de tatăl său, după doar cinci ani de domnie sub regenţă, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forţată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al mareşalului Ion Antonescu. Silit să abdice de către comunişti, la sfârşitul anului 1947, Regele Mihai a părăsit România pe 3 ianuarie 1948.

Nu avea să revină pe pământul ţării natale pentru aproape 43 de ani, iar prima vizită a fost foarte scurtă. În decembrie 1990, Regele se afla într-o delegaţie care mergea la Mănăstirea Curtea de Argeş. Coloana a fost întoarsă din drum, condusă la aeroport şi obligată să părăsească România. Ion Iliescu i-a interzis Regelui să revină în ţară timp de cinci ani, speriat de popularitatea lui Mihai I.

Citeşte şi:

Castelul Regal de la Săvârşin va fi recondiţionat cu voluntari. Din toamnă va fi redeschis publicului

Familia Regală petrece sărbătorile de iarnă la Castelul de la Săvârşin