VIDEO Educaţia tradiţională sau alternativă: tu ce şcoală ai alege pentru copilul tău?

Invitaţii din emisiunea Adevărul Live de joi sunt cei care cred în revoluţia educaţiei aşa cum a fost propusă şi de Sir Ken Robinson, prin transformarea radicală a şcolii clasice cu ajutorul creativităţii şi prin învăţare personalizată. Marian Staş, Paul Olteanu, Tincuţa Apăteanu şi Ştefan Pălărie sunt agenţii schimbării din România care au dezbătut această temă alături de jurnaliştii „Adevărul” Oana Crăciun şi Iulia Roşu.

Modelele alternative de şcoală nu sunt cele care înlocuiesc formulele tradiţionale din educaţie, ci ele ajută la întregirea sistemului clasic prin creativitate, experienţe de formare a caracterului şi elemente care îi oferă şansa elevului sau studentului de a interacţiona cu modele şi de a-şi descoperi valorile. 

În studioul „Adevărul Live" au fost prezenţi Tincuţa Apăteanu, fondatoare a Asociaţiei Edusfera şi iniţiatoarea programului Digital Kids, Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori şi Paul Olteanu, trainer specializat în branding personal şi unul dintre primii susţinători ai Universităţii Alternative.

La dezbatere s-a alăturat şi profesorul Marian Staş, fondatorul proiectului „Şcoala pe bune”. Profesorul Staş a intra în direct prin Skype, din SUA, acolo unde predă, de mai bine de 10 ani, la şcoala de vară Harvard Kennedy School. 

Toţi au dezvoltat în ultimii ani proiecte educaţionale în care au implicat mii de elevi şi studenţi şi susţin nevoia unei reforme în Educaţie, o schimbare a modului în care este gândită şi structurată educaţia formală.

Cum aţi defini educaţia alternativă, nonformală?

„În principiu, educaţia alternativă este alcătuită din toate acele cursuri, seminarii, worshopuri în care elevii deprind alte abilităţi”, a declarat Tincuţa Apăteanu, fondatoare a Asociaţiei Edusfera, iar Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori, a adăugat că „oamenii mai pot participa, la şcoala nonformală, şi la alte lucruri decât la ceea ce fac în viaţa de zi cu zi”.

Profesorul Marian Staş a atras atenţia că în educaţia altenativă „un aspect este transferul statutului de profesor în statutul de părinte, pentru a putea purta o discuţie ca între adulţi, între interlocutori”. Aşadar, educaţia nonformală şi şcoala alternativă vizează două publicuri: părinţii şi profesorii.

Care sunt beneficiile pe care le aduce o şcoală alternativă?

„Sistemul formal este disfuncţional şi vedem asta şi la rezultatele examenelor naţionale, dar şi la rata de ocupare a locurilor de muncă”, a scos în evidenţă Tincuţa Apăteanu, motivând şi prin faptul că „există o prăpastie între ceea ce se învaţă în şcoală şi ceea ce se cere în piaţa muncii”.

Educaţia nonformală te învaţă pentru ceea ce se cere pe piaţa muncii. Noi îndrumăm elevii să aleagă o carieră în programare, în digital media, în comunicare. Acest tip de dezvoltare îi învaţă pe elevi de la o vârstă fragedă abilităţi căutate Tincuţa Apăteanu, fondatoare a Asociaţiei Edusfera

„Şcoala de valori a pornit de la o filosofie simplă - aceea că şcoala trebuie să formeze caracterul oamenilor. Am programe cu care am ajuns la mii de adolescenţi din ţară. Mulţi vor să înveţe, dar ceva ce să le placă şi ce pot duce zi de zi în viaţa lor personală. Asta am descoperit noi că putem face prin educaţie nonformală. Într-o formă sau alta, părinţii trebuie să investească”, a adăugat Ştefan Pălărie.

„Ştiu mulţi părinţi care au stabilit de la început că micuţii lor vor urma o grădiniţă privată, o şcoală privată şi o facultate privată. Pot să fie cluburi de munte, de cercetaşi. Am descoperit că acest cumul de excelenţă îi poate duce pe un drum pe care şi-l doresc. A doua nevoie uriaşă pentru ei este partea de orientare. Nimeni nu ştie cum va fi piaţa muncii peste cinci ani, cum se va dezvolta tehnologia şi nimeni nu ştie ce poate să urmeze.”

Şcoala alternativă oferă copiilor o reflecţie personală, ei îşi pot da seama ce le place şi ce nu le place. Astfel îşi pot alege, din start, drumul pe care pot merge Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori

„Vin la noi la sediu părinţi care spun că nu se mai înţeleg cu copiii şi noi le-am spus că nu îi pot ei aduce la noi, ci copiii trebuie informaţi despre noi şi ei trebuie să aleagă dacă vor să vină la noi, bineînţeles, cu acordul părinţilor”, a adăugat Pălărie.

Ai alege o şcoală alternativă pentru copilul tău? 

Regăsirea sinelui prin şcoala alternativă

Paul Olteanu (foto dreapta), trainer specializat în branding personal şi unul dintre fondatorii Universităţii Alternative, a vorbit despre nevoia de regăsire pe care o au copiii şi tinerii, aducând în discuţie evenimentul „CROS Camp” la care a participat anul acesta: 

„Am fost în CROS Camp şi acolo era o serie de ateliere care se numea „Cărţi Vii”. Iar anul acesta au fost foarte mulţi tineri cu vârsta de 25-26 de ani care s-au înscris la cursuri pe teme cum să te regăseşti. Este năucitor cum până la vârsta asta te pierzi.”

Educaţia nonformală şi schimbarea „raporturilor de influenţă”

Profesorul Marian Staş a atras atenţia că educaţia alternativă schimbă viziunea şi relaţia dintre elev şi părinte, dintre elev şi profesor, dar şi între colegi.

„Are loc o mutaţie, o transformare importantă în discuţia dintre părinţi şi copii, în special la factorul de încredere. Când transferăm conversaţia între adulţi, este transferul reciproc de încredere. Acesta se duce direct la ceea ce înseamnă valorizarea şi responsabilizarea tinerilor”, a explicat Staş, care a adăugat: „Am primit enorm de multe feedbackuri de la tineri care spuneau că, în postura în care se aflau, colegii lor ieşeau din rolul de coleg şi intrau în rolul de elev-trainer”

„Vestea proastă este că aceasta este transformarea: radicală şi uriaşă. Acum şcoala are nevoie de a treia schimbare radicală de sistem”. profesorul Marian Staş

Cum se poate produce schimbarea sistemului tradiţional?

Din păcate, „societatea civilă din educaţie eşuează teribil în această misiune”, a atras atenţia Tincuţa Apăteanu. Însă, aceasta a adăugat că acest lucru ar putea fi remediat prin înfiinţarea primei Federaţii a ONG-urilor din educaţie, care să coalizeze aceste forţe sub o voce comună, care se va petrece în curând.

În schimb, Ştefan Pălărie a mărturisit că abia când a devenit tată a conştientizat starea reală a educaţiei din România. „După ce s-a născut primul meu băiat, am zis că educaţia este la pământ şi trebuie schimbat ceva. Poate să aibă două forme de schimbare. Este nevoie de o federaţie care să poată produce schimbări şi care să contribuie la aceste schimbări.”

Pălărie oferă ca alternativă proiectul „Adoptă un liceu”, realizat prin parteneriat cu Ministerul Educaţiei, dar şi cu ajutorul Junior Achievement România, al Asociaţiei ROI şi al Şcolii de Valori.

În aceea ce priveşte şcoala alternativă, aceasta poate fi implementată şi în mediul rural, dar doar dacă actorii din acele zone se implică, spune Pălărie. „Trebuie să fie cineva din acea comunitate care să se implice: un preot, un părinte, oricine îşi doreşte.”

Însă nu doar actorii de la nivel local pot impulsiona schimbarea, ci şi cei din mediul urban, adaugă Ştefan Pălărie. „Eu ştiu că sunt mulţi actori importanţi din zona corporatistă care ţintesc în zona rurală. Am întâlnit oameni din Topliţa, Huşi şi altele. În funcţie şi de ţintele unor companii, de multe ori este ţintită exact zona aceasta în care se întâmplă mai puţine lucruri sau deloc“. 

Schimbări în educaţia tradiţională care trebuie urgent efectuate:

„Resursele umane din educaţie, oamenii din sistem, aici trebuie operate schimbări urgente”, spune Tincuţa Apăteanu, care speră ca de la anul să fie implementat şi masteratul didactic, prevăzut de legea educaţiei. „În al doilea rând aş investi în profesori şi le-aş da salarii mai bune. Este nevoie de o transformare curiculară şi, în al treilea arând, finanţarea educaţiei. Prioritatea noastră numărul unu este educaţia.”

Profesorii foarte buni sunt frustraţi pentru că nu primesc salariul cuvenit. Tincuţa Apăteanu, fondatoare a Asociaţiei Edusfera

În opinia profesorului Marian Staş, „un lucru urgent este chemarea la masa discuţiei a clasei politice, pe care trebuie să o puneţi să-şi asume schimbarea de paradigmă“: „Deschideţi forumul civic naţional pentru că cea mai urgentă componentă este asumarea curajoasă a proiectului schimbăm paradigmei educaţiei”.

În rândul problemelor din educaţie care trebuie soluţionate, Ştefan Pălărie include şi transparenţa sistemului. „Şi implicarea părinţilor este importantă. Trebuie schimbată şi asta. Aceştia ar trebui să se întâlnească şi cu alte ocazii cu profesorii, nu doar cu ocazia şedinţelor cu părinţii”, a mai adăugat Pălărie.

Paul Olteanu subscrie „la ceea ce a spus Tincuţa referitor la resursele umane”. „Orientarea este un lucru important, iar înainte să ne apucăm să facem ceva ar trebui să ne dăm seama cine suntem”, a concluzionat Olteanu.