De ce nu mai susțin elevii Evaluarea Națională. „Directorii intervievați admit că neparticiparea ridică media școlii”
0Ministerul Educației a dat publicității rezultatele unei cercetări privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a și la examenul național de Bacalaureat 2023, realizat pe baza datelor a aproape 176.000 elevi, din peste 5.800 școli.
Cercetarea a fost realizată de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației, fiind luate în considerare datele a 175.938 elevi de clasa a VIII-a, din 5.877 de școli, excluzând școlile speciale și elevii peste 17 ani.
„Este pentru prima dată când avem studii de cercetare privind cauzele neparticipării la examenele naționale - un fenomen complex, influențat de o diversitate de factori”, a anunțat ministrul Educației, Ligia Deca. Pe baza concluziilor cercetării s-au și trimis, de altfel, recomandări în teritoriu, cea mai importantă fiind cea referitoare la organizarea și desfășurarea unui program adaptat și intensiv de „Învățare remedială”, cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7.
„Este, cu precădere, băiat, din mediul rural...”
Aproximativ o cincime dintre elevii care au intrat în sistemul de învățământ cu peste nouă ani în urmă nu s-au prezentat, în vara anului trecut, la examenul de Evaluare Națională. Este vorba de zeci de mii de copii care „s-au pierdut”, unii abandonând definitiv școala, alții rămânând repetenți, alții promovând însă gimnaziul și alegând să urmeze școala pe ruta - școala profesională.
Cei din urmă sunt printre cazurile fericite și nu reprezintă nici jumătate dintre cei înmatriculați cu nouă ani înainte în școală și care nu s-au înscris la Evaluarea Națională. Profilul acestor elevi, care au reușit, cumva, să încheie studiile gimnaziale, dar au ales să nu se prezinte la examen, a fost studiat de specialiștii ministerului.
Factorii care au dus la „dezangajare școlară”, menționează autorii cercetării, sunt multipli, „pornind de la nivelul individual, microsocial familial, al grupurilor de apartenență, comunitar, până la cel macro-social (al factorilor sistemici)”.
Iată și care este profilul elevului care nu participă la Evaluarea Națională sau al celui aflat în risc de neparticipare: este, cu precădere, băiat, din mediul rural, de etnie roma, are, mai frecvent, vârsta peste media de 14 sau 15 ani la momentul evaluării, este mai probabil să urmeze ciclul gimnazial în cadru unei școli profesionale sau într-o școală cu un număr mic de elevi, fără personalitate juridică sau într-o școală care are și clase cu predare simultană ori clase cu frecvență redusă.
„Datele calitative completează profilul elevului cu alte caracteristici, care evidențiază multitudinea și complexitatea factorilor ce pot conduce la neparticipare, precum: provine din familii monoparentale sau disfuncționale, cu statut socioeconomic, ocupațional și educațional scăzut, aparține unei comunități caracterizate de multiple dezavantaje, învață în școli care se confruntă cu o serie de provocări (fluctuația personalului didactic, dotări insuficiente, lipsa unei strategii și planificări adecvate privind abandonul școlar), întâmpină marginalizare în cadrul comunității școlare”, sunt alte concluzii.
Tot autorii cercetării mai completează profilul acestui elev cu mențiuni despre nivelul scăzut al încrederii în forțele proprii, lipsa perspectivei de a-și continua studiile (sau orientarea către învățământul profesional), nivelul scăzut de pregătire, de competențe de bază, dar și „debut timpuriu al experienței în câmpul muncii (preponderent, în mod informal, ca zilier sau lucrează intensiv în gospodăria familiei)”.
Elevii remigranți și elevii cu CES, categorii vulnerabile
Printre factorii care influențează decizia de a nu participa la examenul de Evaluare Națională, în cadrul cercetării s-au abordat și cei școlari.
S-a constatat, astfel, că absenteismul (cu care se confruntă mare parte dintre școlile investigate) reprezintă o barieră importantă privind achizițiile elevilor.
Elevii remigranți, pe de altă parte, reprezintă o categorie școlară vulnerabilă, pentru că „le sunt echivalate studiile pentru un anumit nivel de clasă, însă competențele reale ale acestora nu sunt întotdeauna corespunzătoare acestor niveluri; apar probleme de înțelegere și de utilizare a limbii române și, ca urmare, întâmpină dificultăți în învățare”.
Elevii cu CES (cerințe educaționale speciale) sunt o altă categorie care necesită o atenție sporită. „În școlile vizitate există situații de elevi cu CES care nu au dosar și, implicit, nu primesc sprijinul suplimentar de care au nevoie în învățare, pentru finalizarea învățământului gimnazial, respectiv pentru participarea la EN VIII”, spun autorii cercetării.
Pe de altă parte, majoritatea profesorilor, diriginților și directorilor intervievați „reclamă, în ultimii ani, o scădere a interesului pentru învățare și indică faptul că au fost mai mulți elevi care nu au alocat timp să se pregătească pentru EN VIII”.
Unii dintre copiii care nu au participat la examen explică, la rândul lor, că au întâmpinat variate probleme legate de integrarea în mediul școlar, de comunicare și colaborare cu colegii și profesorii. „Exemple: se simt deseori excluși/discriminați, au un număr relativ redus de colegi cu care au relații apropiate, au experiențe de repetenție repetată, nu au o foarte mare încredere în diriginți, profesori sau personalul de sprijin din școală”, se menționează în document.
„Consideră că acest fenomen se întâlnește în alte școli, nu în școala proprie”
Că în școală lucrurile se desfășoară uneori prea puțin în interesul elevului, urmărindu-se în fapt „cosmetizarea” imaginii, o relevă chiar documentul citat. Profesorii și directorii o recunosc, însă spun că se întâmplă asta în alte școli, nu de școala în care își desfășoară activitatea.
„Cercetarea de teren a evidențiat unele situații punctuale de abordări care par să descurajeze participarea elevilor la EN VIII, în special a celor de la care se anticipează rezultate nesatisfăcătoare; prin natura cercetării calitative realizate, nu se poate demonstra prezența sistematică a acestora. Directorii intervievați admit faptul că neparticiparea la evaluare a elevilor care au avut note scăzute pe parcursul gimnaziului și la simulări ridică media școlii, calculată prin raportare la elevii prezenți, însă ei consideră că acest fenomen se întâlnește în alte școli, nu în școala proprie, unde elevii sunt sprijiniți să participe la EN VIII”, se mai precizează în documentul publicat de Ministerul Educației.
Ce mai spun cadrele didactice? „Majoritatea cadrelor didactice intervievate apreciază că principalele cauze ale fenomenului neparticipării la EN VIII țin de factori sociali, familiali și individuali și mai puțin de factori școlari”, se regăsește de asemenea menționat în sinteza rezultatelor cercetării. Directorii școlilor în care numărul elevilor care nu se prezintă la acest examen este mare recunosc însă că „principala preocupare este ca acești elevi să reușească să finalizeze clasa a VIII-a și să își continue studiile în învățământul profesional pentru care nu există obligativitatea susținerii Evaluării Naționale. „Ținta” urmărită este, în principal, finalizarea învățământul obligatoriu cu o calificare, care să asigure o inserție facilă pe piața muncii”.
Ce se întâmplă cu elevii care nu susțin examenul
Elevii care termină gimnaziul, dar aleg să nu susțină Evaluarea Națională (în 2023 au fost, de exemplu, 15.500), se află ulterior în una din următoarele trei situații, arată cercetarea:
- elevi care continuă studiile în sistemul de învățământ profesional sau în învățământul profesional dual;
- elevi care se integrează direct pe piața forței de muncă formale sau informale;
- elevi care se încadrează în profilul NEET (exclus atât din sistemul de educație și formare, cât și din cel de ocupare).
„În multe dintre cazurile cuprinse în cercetare, situația socio-economică dificilă face ca prima motivație a acestor elevi să fie aceea de a intra cât mai curând în câmpul muncii, în vederea dobândirii unui venit. Unii dintre elevi își caută un loc de muncă imediat după finalizarea gimnaziului. Alți elevi parcurg o școală profesională, în speranța obținerii unei calificări relevante pentru piața forței de muncă locală”, menționează autorii documentului.
De menționat că atât profesorii, cât și elevii și părinții au mai spus că perioada pandemică a afectat major motivația pentru învățare și starea emoțională a elevilor, influențând rata abandonului școlar.
Se încarcă comentariile...
