Totul despre simularea Evaluării Naționale și corectarea digitalizată a lucrărilor
0Emoții mari pentru elevii de clasa a VIII-a care susțin astăzi prima probă a simulării examenului de Evaluare Națională, cea la Limba română. Iată cum se va desfășura examenul, pas cu pas, ce presupune corectarea digitalizată, care sunt riscurile acestei metode și cine se opune noului sistem de evaluare
Elevii clasei a VIII-a susțin astăzi prima probă a simulării examenului de Evaluare Națională la Limba română. Mâine urmează proba la Matematică, iar miercuri – cea la Limba maternă. Anul acesta, lucrările nu vor mai fi corectate manual, ci digitalizat. Vorbim despre o metodă prin care autoritățile încearcă să eficientizeze sistemul de corectare. Evaluarea elevilor să fie mai rapidă, mai simplă și mai corectă. Prin urmare, numai avantaje pentru elevi.
Nu și pentru unii profesori: „Unii sunt nemulțumiți că nu vor mai putea verifica ei în centrul respectiv, că nu se vor mai putea consulta unii cu alții. Au existat situații când profesorii notau o lucrare cu aceeași notă pe care o dăduse primul evaluator, fără să mai facă nicio verificare. Practic, al doilea profesor își asuma din start nota pe care o dădea primul. Acum nu mai au cum să facă asta căci nu se cunosc între ei, sunt din zone diferite ale țării. Ambii profesori trebuie să-și asume notele pe care le dau. Cam trebuie să pună osul la treabă“, este de părere Iulian Cristache, președintele Asociației Părinților.
În același timp, Iulian Cristache acuză că există profesori care trimit la simulare doar elevii care cred ei că sunt suficient de bine pregătiți, iar celorlalți le induc ideea că mai bine nu s-ar prezenta.
„Există profesori care îi încurajează pe anumiți elevi să nu participe la simulări. Este vorba despre copiii care nu sunt bine pregătiți. Motivul? În momentul în care, după simulări, notele sunt dezastruoase, inspectoratul școlar trebuie să intervină. Să propună ore remediale pentru a pune la punct aceste lacune ale elevilor. Unii profesori vor să stea într-o zonă de confort, fără mari bătăi de cap și să dea și bine la raport“, a explicat părintele pentru „Adevărul“.
El îi sfătuiește pe părinți să-i încurajeze pe copii să susțină simulările căci doar în acest fel vor ști exact unde se situează ca nivel de cunoștințe. „Să se obișnuiască cu starea de examen, de stres, cu modul în care trebuie să se așeze în bancă, să scrie, să atace un subiect. Nu văd de unde atâta presiune pe copii din partea părinților. Aceștia din urmă au foarte multe temeri și nu ar trebui“, mai spune Iulian Cristache. „Dacă nota va fi mică, acesta nu este decât un semnal de alarmă care îi spune, de fapt, părintelui că elevul trebuie să lucreze mai mult, să recupereze“, arată el.
Simularea examenelor este un antrenament pentru copii. „Putem vorbi despre elevi foarte buni care se pot bloca și care pot da rateuri. Însă nu pentru că nu ar cunoaște materia, ci pentru că nu au experiența unui examen. Părinții ar trebui să lase presiunea notelor. Acestea sunt doar un barometru“, a conchis Iulian Cristache.
Examenul de simulare, pas cu pas
În cele trei zile de examen, elevii vor putea intra în sălile de clasă până la ora 8.30. Conform procedurii, aceștia se așază câte unul în bancă, în ordine alfabetică. La ora 9.00, se deschid plicurile sigilate care conțin subiectele.
Fiecare elev primește câte o broșură tipizată. În colțul din dreapta își scriu cu majuscule numele, toate prenumele în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate și prenumele tatălui. Colțul lucrării nu se va sigila. Acesta va fi verificat de asistenții din sală, iar apoi semnat. „Dacă am scana lucrarea sigilată, nu am mai ști niciodată a cui este“, a explicat motivul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. Secretizarea lucrării va fi realizată în platforma destinată evaluării digitalizate după încărcarea acesteia.
Elevii primesc și ciorne ștampilate. În cazul în care nu se încadrează în spațiul prevăzut în broșură pentru rezolvarea unui subiect, aceștia pot cere foi suplimentare. Este vorba despre foi liniate pe care continuă redactarea lucrării și care se vor atașa broșurii, prin capsare. Copiii au la dispoziție două ore să rezolve cerințele, din momentul în care au terminat completarea datelor de identificare. Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru proba de la matematică, ei pot utiliza instrumente de desen. Se interzice folosirea în timpul probelor a mijloacelor de calcul. Rezultatele obținute la simularea națională a Evaluării Naționale nu sunt făcute publice și nu se contestă. Notele nu sunt trecute în catalog decât la solicitarea scrisă a părinților.
Ce presupune evaluarea digitalizată
Ce se întâmplă după ce sunt predate lucrările? Căci abia de acum încolo începe, practic, noutatea acestor examene. Profesorii le scanează în prezența elevilor folosind scannere speciale, conectate la un laptop sau calculator pe care este instalată aplicația de evaluare digitalizată. „Lucrările elevilor sunt de tip broșură, capsate și nu poți să le introduci în scanerele obișnuite, astfel că a fost nevoie de unele speciale. Operarea este foarte simplă, scanerul are un buton fizic și unul virtual. Scanarea se face fără secretizarea primei pagini, cu nume cu tot (…) După ce a fost scanată, lucrarea fizică se introduce în plic, se sigilează, se păstrează sigilată, nu umblam la ea“, a mai explicat secretarul de stat Sorin Ion.
Odată introduse în aplicație, lucrările sunt distribuie aleatoriu către doi profesori evaluatori care le corectează tot digital. Nota finală este media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire a notelor acordate și calculată de aplicația informatică de pe platformă. Dacă diferența între cele două note este mai mare de un punct, lucrarea este transmisă automat și aleatoriu către alți doi evaluatori. Apoi, se calculează din nou media finală ținând cont doar de evaluarea ultimilor doi profesori.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că peste 90% dintre profesorii care au testat deja corectarea digitalizată au spus că este mai eficientă. Oficialul a susținut că prin această metodă se elimină greșelile de corectare. „Se elimină greşelile din cauza oboselii, se elimină acea muncă de trecere a punctajelor pe barem pentru că platforma, în momentul în care se notează pe diferiţi itemi, face automat adunările, şi există şi posibilitatea mult mai simplă de transmitere în mod aleatoriu a lucrărilor“.
Care sunt riscurile corectării digitale
Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion a spus că nu se teme de problemele cauzate de tehnologie, ci mai degrabă de „eroarea umană“, la care se așteaptă. „O posibilă greșeală umană ar fi să se omită scanarea unei pagini sau să se dea la scanat două pagini deodată. Acesta este adevăratul test pentru noi, pentru că sunt foarte mulți oameni implicați, am achiziționat pentru asta aproape 12.000 de scanere care au fost distribuite în școli încă din vara anului trecut și, cu cât numărul de persoane este mai mare, cu atât riscul de a apărea erori este mai mare, iar asta este o bună oportunitate pentru noi, această simulare, pentru că aici ne mai permitem și să greșim. Învățăm din greșeli“, a explicat Sorin Ion.
Iulian Cristache, președintele Federației Părinților, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare în care îndeamnă părinții să lase temerile deoparte și să-și trimită copiii la examenul de simulare. „Dragi părinți, de unde temerile cu privire la aceste simulări? Lăsați copiii să meargă la ele, indiferent de nivelul lor de pregătire – apropo... sunt diriginți care le recomandă unor elevi să nu vină –, se vor obișnui cu starea de stres, examen, mod de lucru etc. Lăsați și capra vecinului, că ăla merge, că ăla nu merge, că... că… Și nu e treaba noastră cu scanarea. Există procedură, sunt scanere, lăsați profesorii nemulțumiți. Sunt alte interese acolo. Sigur, pot fi și probleme, dar nu se va revărsa Dunărea. Se rezolvă. Succes!“, a transmis acesta.
5 întrebări și răspunsuri despre corectarea digitalizată
Pentru ca temerile părinților cu privire la evaluarea corectă a lucrărilor să fie spulberate, Ministerul Educației a publicat un ghid care răspunde la o serie de întrebări. Iată cele mai importante dintre acestea:
1.Ce se întâmplă dacă la centrul de examinare nu funcționează internetul sau funcționează deficitar?
Lucrările elevilor vor fi scanate în alt centru de examen.
2.Ce se întâmplă dacă platforma întâmpină dificultăți tehnice?
Se va interveni rapid pentru soluționarea acestora. Există specialiști care vor interveni prompt în astfel de situații, asigură ministerul.
3.Ce se întâmplă dacă o lucrare este încărcată în platformă scanată incorect?
Profesorul evaluator are posibilitatea să semnaleze în platformă acest lucru (butonul „lucrare ilizibilă“), iar aceasta se rescanează și se reîncarcă în sistem.
4.Cum se procedează în cazul în care nu sunt scanate toate paginile lucrării?
În platformă există informații privind numărul total de pagini al lucrării. Se pot identifica neconcordanțe între numărul real de pagini al lucrării și numărul de pagini scanate.
5.Ce se întâmplă dacă scrisul elevilor este foarte mic, iar profesorii întâmpină dificultăți în examinarea digitală a lucrărilor?
Platforma oferă posibilitatea redimensionării imaginii. Practic, lucrarea poate fi mărită cât e necesar.
Se încarcă comentariile...
