Topul liceelor, în funcţie de media de admitere şi rata de promovare la BAC. La ce trebuie să fie atenţi elevii
0
Topul liceelor 2015. Înscrierile la Evaluarea Naţională 2015, ce are loc în perioada 22 – 24 iunie, au început luni. Cele mai multe dintre liceele de top în 2015 şi-au modificat ofertele pentru a atrage cei mai buni elevi. Specialiştii în Educaţie spun însă că nu mediile de intrare sunt cele după care ar trebui evaluat un colegiu.
Elevii din clasele a VIII-a au timp până miercuri să se înscrie la Evaluarea Naţională, ale cărei probe se vor desfăşura în perioada 22-24 iunie.
Înscrierea la Evaluarea Naţională 2015
Astfel, în mai puţin de o lună, în funcţie de notele pe care le obţin la examen, elevii trebuie să completeze opţiunile pentru continuarea studiilor, acestea fiind şi primele decizii importante din viaţa lor. Mai ales că pentru elevii cu rezultate deosebite la învăţătură urmează o luptă la sutime pentru un loc în cele mai renumite licee din România. Cât priveşte ajutorul real pe care copiii îl primesc la aceste şcoli, experţii au păreri împărţite.
Cei mai mulţi susţin că progresul fiecărui copil în parte este mai relevant pentru evaluarea unei şcoli. „Cele mai bune sunt acelea care acordă o atenţie deosebită comunicării cu părinţii, care au o ofertă educaţională bogată şi bazată pe preferinţele elevilor, care au colaborări naţionale şi internaţionale şi care îi implică pe elevi în activităţi de voluntariat”, este de părere expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu.
Topul liceelor 2015, în funcţie de medii
Cum însă un top după aceste criterii este greu de făcut, elevilor nu le rămâne decât clasamentul oficial al Ministerului Educaţiei. Astfel, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere şi media notelor de la examenul de Bacalaureat obţinute de elevi.
Pentru anul şcolar 2015/2016, colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba engleză la nivel bilingv, două clase de Ştiinţe ale Naturii şi o clasă de Filologie. Şi celelalte poziţii fruntaşe sunt revendicate de aceleaşi licee ca în anii trecuţi, precum Colegiul „Naţional” din Iaşi, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca şi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ Braşov.
Chiar şi aşa, ca progres şcolar colectiv, cel mai bun scor este înregistrat de Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, ce oferă o diferenţă pozitivă de 56 de sutimi între media de admitere şi cea de promovare a Bacalaureatului, faţă de Colegiul Naţional „Sfântul Sava” cu 54 de sutimi. Cât despre Colegiul „Naţional” din Iaşi, situat pe locul al doilea în clasament, diferenţa dintre media de admitere şi cea a Bac-ului este de doar patru sutimi.
Topul liceelor 2015. Mate-Info şi Ştiinţele Naturii, cele mai căutate
Cea mai mare concurenţă se înregistrează la clasele de Matematică-Informatică unde se predă intensiv limba engleză. Astfel, ultima medie de admitere la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” la o astfel de clasă a fost în 2014 de 9,78, iar la Colegiul „Naţional” din Iaşi de 9,57, în timp ce la filologie s-a intrat şi cu 9,56 la „Sfântul Sava” şi cu 9,38 la Iaşi. De asemenea, concurenţa este la fel de mare şi la specializarea Ştiinţe ale Naturii. La Sfântul Sava, ultima medie de admitere a fost 9,77, iar la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” – 9,78.
„Perspectivele sunt mari la un astfel de liceu. Dacă se străduiesc să facă faţă exigenţelor au mai târziu un mare câştig ca profesionişti. Avem numeroase exemple de absolvenţi care se află acum într-o situaţie foarte bună, deşi proveneau din familii defavorizate şi s-ar fi putut pierde pe drum la o şcoală care nu solicita atâta implicare. În al doilea rând le creşte stima de sine, un aspect foarte important la vârsta adolescenţei”, este de părere Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”. Pe de altă parte, expertul în Educaţie Simona David Crisbăşanu, membru fondator al Coaliţiei pentru Educaţie, atrage atenţia că şi liceele de top pot crea complexe chiar în rândul elevilor care le frecventează.
„Elevi buni de la licee de top sunt etichetaţi ca mediocri şi, treptat, sunt demotivaţi şi se pierd pe drum, pentru că nu au note de 9 sau 10, ci de 6-7. Elevii sunt acuzaţi că sunt tot mai dezinteresaţi de şcoală, însă gradul lor de motivaţie este foarte redus, din cauza nivelului de stres foarte mare, iar bucuria de a veni la şcoală şi de a învăţa rămâne o excepţie”, explică expertul în Educaţie care a derulat un proiect educaţional în şcoli, în urma căruia a constatat că „nici măcar elevii de top nu ştiu ce vor face după terminarea liceului, calea fiind trasată cel mai adesea de părinţi”.
Topul liceelor 2015. O altă clasificare a şcolii româneşti
Nu este singurul expert care atrage atenţia asupra perspectivei greşite pe care sistemul românesc de învăţământ o are vizavi de performanţă. „Este o problemă culturală. Suntem obsedaţi de ierarhii şi note, deşi nu reflectă cu adevărat valoarea. Este hilar că suntem atât de preocupaţi de elite, când acestea reprezintă vreo 3-4% din populaţia şcolară. Dacă am schimba criteriile, poate restul de 95% ar avea şansa să crească şi să se dezvolte armonios”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.
Specialistul explică faptul că de renumele unor şcoli sunt mai atraşi părinţii, care se străduiesc prin orice mijloace să-şi trimită copiii la aceste şcoli, punând foarte multă presiune pe ei să înveţe foarte bine la toate materiile, fără să aibă posibilitatea să-şi descopere şi să-şi urmeze propriile înclinaţii. „Progresul fiecărui copil în parte este mai relevant pentru evaluarea unei şcoli şi consider că cele mai bune sunt acelea care acordă o atenţie deosebită comunicării cu părinţii, care au o ofertă educaţională bogată şi bazată pe preferinţele elevilor, care au colaborări naţionale şi internaţionale şi care îi implică pe elevi în activităţi de voluntariat”, a adăugat Tincuţa Apăteanu.
Evaluarea Naţională 2015. Dragul de şcoală
Şi Simona David Crisbăşanu este de părere că altele sunt ingredientele care cresc valoarea unei şcoli, decât rezultatele de la examene. „Realizarea unor topuri pornind de la performanţele la examene nu reflectă realitatea din şcolile respective.
Rezultatele la examenele de Evaluare Naţionale sau la Bacalaureat sunt doar o fotografie, care ne arată doar o faţetă a ceea ce se întâmplă într-o şcoală. Performanţele şcolare nu ne spun însă cum sunt trataţi elevii şi profesorii şi cum se derulează orele, câte meditaţii fac acei copii şi dacă au fost vreodată încurajaţi să-şi descopere pasiunile şi chemarea în viaţă, cum sunt gestionate conflictele şi violenţa”, susţine expertul.
Totuşi, acesta adaugă că astfel de criterii sunt foarte greu de identificat în sistemul românesc de învăţământ, deoarece doar prezenţa evaluatorilor în procesul educaţional poate scoate la iveală problemele care îi îndepărtează pe elevi de şcoală.
Corectitudinea îi face pe profesori iubiţi
În privinţa profesorilor, experţii consideră că nu doar talentul şi dorinţa de performanţă sunt importante, dar şi corectitudinea în evaluare.
„Atunci când şi maestrul, şi discipolii sunt de bună calitate trag unul de altul şi îşi amplifică energia. Însă profesorul nu poate câştiga respectul elevilor decât atunci când e corect în evaluare, indiferent de cât de exigent ar fi”, este de părere Marian Staş, expert în Educaţie. Pe de altă parte, expertul arată că mai există un tip de performanţă, mult mai greu de clasificat însă.
Se încarcă comentariile...
