Cine a fost alături de Trump în operațiunea secretă din Turcia. Rubio și Bessent au rămas în Air Force One

Operațiunea secretă prin care Donald Trump a părăsit Turcia, de teama unei presupuse amenințări iraniene, scoate la iveală detalii surprinzătoare despre grupul restrâns care l-a însoțit. Președintele SUA a plecat spre Marea Britanie cu câțiva dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, în timp ce niciun membru al Cabinetului nu s-a aflat alături de el. Ceilalți oficiali de rang înalt și jurnaliștii au rămas la bordul aeronavei inițiale.

Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:Getty Images

Președintele a fost însoțit de adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, de asistenta sa executivă și de directorul operațiunilor din Biroul Oval, potrivit unui oficial american.

În luna iulie, președintele Donald Trump a părăsit în secret aeronava Air Force One printr-un camion de catering, ca reacție la o amenințare de asasinat despre care s-a susținut că ar fi venit din partea Iranului, în timp ce se afla în Turcia. Potrivit unui oficial american familiarizat cu operațiunea și unor documente analizate de The Washington Post, președintele a fost însoțit atunci de câțiva dintre cei mai loiali și mai vechi apropiați ai săi, dar niciun membru al Cabinetului nu s-a aflat printre aceștia.

Printre cei aflați în camion se numărau Dan Scavino, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Natalie Harp, asistenta executivă a președintelui, și Walt Nauta, directorul operațiunilor din Biroul Oval, potrivit sursei citate, care a vorbit sub protecția anonimatului, nefiind autorizată să discute cu presa.

Alături de aceștia s-au aflat și câțiva angajați cu profil mai discret, însă din grup nu a făcut parte niciun oficial de rang înalt, precum secretarul de stat Marco Rubio. Toți cei aflați în camion s-au deplasat, fără a fi observați, de la aeronava Air Force One către o aeronavă mai mică, de tip C-32A, cu care au zburat ulterior spre Marea Britanie, separat de corpul de presă al Casei Albe și de oficialii de rang înalt.

Aceste detalii completează informațiile privind operațiunea din 8 iulie, relatată inițial de The Washington Post luni, care a determinat democrații din Congres să ceară o informare de urgență pe această temă. Oficialii Casei Albe au ascuns, atât în ziua respectivă, cât și timp de peste o lună după aceea, informațiile despre această manevră față de jurnaliștii care îl însoțeau pe președinte.

Printre cei aflați pe aeronava mai mică s-a numărat și secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a urcat la bordul aeronavei C-32A folosind o scară exterioară, într-un mod care a lăsat impresia că ar fi fost cel mai înalt oficial prezent la bord, potrivit relatării publicate luni de The Washington Post.

Scavino, Harp și Nauta fac parte din cercul restrâns de susținători care au lucrat pentru Trump la reședința sa Mar-a-Lago, din Florida, în cei patru ani dintre cele două mandate prezidențiale, perioadă în care mulți alți oficiali care activaseră în prima administrație Trump au luat distanță față de acesta, în urma celor două proceduri de destituire și a mai multor anchete penale.

Alți oficiali de rang înalt din administrație, personal militar, agenți ai Secret Service și jurnaliști au rămas la bordul aeronavei mai vechi Air Force One, considerată prea riscantă pentru deplasarea președintelui.

La peste o lună de la operațiune și la două zile după ce The Washington Post a dezvăluit pentru prima dată acest scenariu, Casa Albă a refuzat să precizeze ce oficiali ai administrației au rămas la bordul aeronavei mari, despre care instituția afirmase, în mod eronat, că a fost folosită de Trump pentru a părăsi Turcia.

În primele sale declarații publice despre operațiune, Trump a spus că decizia de a folosi o aeronavă alternativă a fost luată de Secret Service.

„Ține strict de Secret Service. Eu doar respect ce vor ei”, a declarat Trump reporterilor, marți seară, la Baza Comună Andrews. „Au vrut să merg cu un alt zbor, cu o altă aeronavă, la fel de sigură... Fac ce îmi spun ei.”

Rămâne neclar dacă toți oficialii de rang înalt implicați știau că zboară cu o altă aeronavă decât președintele sau dacă, la fel ca jurnaliștii din corpul de presă, au fost ținuți în necunoștință de cauză.

Întrebat marți de ce ar fi fost prea periculos pentru el să zboare cu vechea aeronavă Air Force One, dar nu și pentru presă, Trump a susținut că, totuși, el s-ar fi confruntat cu un risc mai mare decât cei aflați la bordul celeilalte aeronave.

„Aeronava cu care mă aflam eu era expusă unui risc mai mare”, a spus Trump. „Pentru că aceea ar fi fost aeronava pe care, cred eu, ar fi fost mai probabil să o vizeze.”

Casa Albă nu a pus la dispoziția presei o listă a pasagerilor care au părăsit Turcia — informație pe care instituția o oferă, în mod obișnuit, în astfel de situații. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și Rubio se numărau printre oficialii înscriși pe manifestul de zbor către Turcia, unde au participat la summitul NATO. Printre ceilalți oficiali aflați la bordul acelui zbor s-au numărat adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, directorul de comunicare, Steven Cheung, adjunctul consilierului pentru securitate națională, Michael Needham, și șeful de cabinet pentru documente oficiale, Will Scharf, promovat săptămâna aceasta în funcția de consilier juridic al Casei Albe.

Scavino, Harp și Nauta nu au răspuns solicitărilor de a comenta prezența lor alături de Trump la bordul camionului de catering și, ulterior, pe zborul de la Ankara către Marea Britanie.

Scavino lucrează pentru Trump de peste un deceniu, ocupându-se de prezența acestuia pe rețelele sociale și conducând Biroul de Personal Prezidențial al Casei Albe. Harp, poreclită „imprimanta umană”, îl însoțește constant pe Trump cu exemplare tipărite ale e-mailurilor, articolelor de presă și postărilor de pe rețelele sociale. Nauta, veteran al Marinei Militare care a activat ca valet în prima administrație Trump, a fost un martor-cheie în ancheta Departamentului de Justiție privind modul în care Trump a gestionat documente clasificate la Mar-a-Lago.

Jurnaliștii aflați la bordul vechii aeronave Air Force One nu au știut despre operațiune, deși l-au întrebat ulterior pe Trump, în aceeași zi, de ce personalul le-a cerut să țină ferestrele închise pe tot parcursul zborului.

Trump le-a răspuns că motivul era „pentru că probabil vă aflați pe un zbor periculos, din cauza ticăloșilor cu care trebuie să avem de-a face”. Președintele a afirmat că se confruntă „constant cu amenințări” la adresa vieții sale și că se află „pe locul întâi” pe „lista” Iranului.

Democrații și-au exprimat îngrijorarea că această manevră a expus, fără voia lor, riscului atât presa, cât și o parte din personalul Casei Albe. Aceștia au cerut ca administrația să informeze Congresul cu privire la operațiune.

„Este necesară o informare a Congresului, pentru că nu este vorba doar despre siguranța președintelui”, a declarat senatorul democrat Richard Blumenthal, din statul Connecticut, într-un interviu acordat CNN.

„Vreau să știu ce măsuri de precauție au fost luate pentru a se asigura siguranța tuturor pasagerilor aflați la bordul acelei aeronave Air Force One, considerată prea periculoasă pentru ca președintele să zboare cu ea — ce măsuri au fost luate pentru a proteja personalul și jurnaliștii aflați la bord.”

Trump le-a spus marți reporterilor că nu a fost surprins de operațiunea derulată de Secret Service, întrucât se confruntă „cu multe amenințări despre care nu știți”.

„Orice președinte important se confruntă cu multe amenințări”, a spus el. „Președinții lipsiți de importanță nu sunt amenințați. Iar eu cred că aș putea fi cel mai important dintre toți.”

Trump dă vina pe Secret Service și susține că a fost pus pe o aeronavă „expusă unui risc mai mare” de a fi atacată

Președintele Donald Trump a susținut că aeronava militară care l-a scos, în secret, din Turcia luna trecută era „expusă unui risc mai mare” de a fi vizată, deși Secret Service o stabilise drept opțiunea mai sigură.

Foști agenți Secret Service explică de ce Trump a fost mutat

Jason Russell, fost agent Secret Service care a petrecut opt ani protejând președinți americani și planificând operațiuni de securitate, a explicat că o asemenea manevră este neobișnuită, dar se înscrie în arsenalul de tactici pe care serviciile de securitate le pot folosi atunci când apare o amenințare credibilă.

Russell a remarcat că îmbarcarea președintelui în Air Force One are loc, de regulă, chiar înainte ca ușile avionului să fie închise și aeronava să decoleze.

Robert McDonald, care a lucrat 21 de ani în cadrul Secret Service, inclusiv în Divizia de Protecție Prezidențială, consideră că schimbarea avionului reflectă mai degrabă o improvizație în timp real decât o procedură standard.

„Sunt sigur că au început pregătirile imediat ce au aflat de amenințare”, a declarat McDonald.

Potrivit fostului agent, decizia ar fi fost rezultatul colaborării dintre Secret Service, Biroul Militar al Casei Albe și personalul Casei Albe. În astfel de situații, planurile de securitate pot fi adaptate rapid în funcție de informațiile primite de serviciile de informații.

McDonald a respins și ideea că Air Force One și persoanele rămase la bord, inclusiv jurnaliștii, ar fi fost lăsate fără protecție. El a considerat improbabil ca aeronava să nu fi beneficiat de escortă sau de alte mijloace de protecție puse la dispoziție de armata americană ori de aliați.

Astfel de operațiuni nu sunt fără precedent

Secretul operațiunii a încălcat temporar tradiția potrivit căreia președintele SUA călătorește alături de un grup de jurnaliști, cunoscut drept „White House Pool”, care are rolul de a relata independent activitățile prezidențiale.

Totuși, astfel de deplasări secrete au mai avut loc. În 2000, Bill Clinton a călătorit în Pakistan cu un avion fără însemne oficiale, iar în 2010 Barack Obama a părăsit Casa Albă fără să informeze în prealabil jurnaliștii despre deplasarea sa.

Foștii agenți Secret Service susțin că restrângerea numărului de persoane care cunosc detaliile unei operațiuni poate fi esențială atunci când există o amenințare credibilă. În era rețelelor sociale, informațiile se pot răspândi foarte rapid, ceea ce poate compromite o operațiune de securitate.

Trump a călătorit la summitul NATO desfășurat luna trecută în Turcia la bordul noii aeronave Air Force One, primite cadou din partea Qatarului. La plecarea din țară, președintele declarase, însă, că se va deplasa cu „fosta aeronavă Air Force One” — lucru care, în cele din urmă, nu s-a confirmat.

The Wall Street Journal a relatat marți că oficiali israelieni și-au informat omologii americani, în timp ce Trump se afla în Turcia, cu privire la o presupusă amenințare din partea Iranului la adresa vieții președintelui — mai exact, „o amenințare de folosire a unor rachete sol-aer portabile, care să vizeze aeronava Air Force One”.

În februarie, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a prezentat lui Trump informații din surse de intelligence, potrivit cărora regimul de la Teheran ar fi fost vulnerabil și ar fi putut fi înlăturat, dacă Statele Unite ar fi declanșat o campanie masivă de bombardamente împotriva Iranului. Președintele american a inițiat această campanie pe 28 februarie, cu sprijinul Israelului, iar războiul continuă de atunci.