România needucată, în vizorul OCDE. Raport: Sistemul de învățământ rămâne la pământ ANALIZĂ
0Sistemul de educație românesc primește încă un duș rece din partea OCDE. Potrivit raportului anual „Education at a Glance 2024”, lansat marți la București, învățământul din România se află la ani lumină de tot ce înseamnă standarde europene. Potrivit documentului, și în acest an ne menținem pe ultimul loc sau în coada clasamentului plasându-ne sub media OCDE la aproape toți indicatorii cheie analizați.
De ce este România o țară cu opt clase
Potrivit raportului OCDE, care se bazează pe date culese în anii 2021 și 2023, România, spre deosebire de alte țări europene, are un procent aproape dublu al adulților care nu au terminat liceul. Este vorba despre 25% dintre aceștia. Culmea, acest lucru vine în contextul în care fără studii liceale românilor le este imposibil să acceseze locuri de muncă bine plătite. Iar cifrele vorbesc de la sine: în România, doar jumătate (48%) dintre tinerii între 25-34 de ani care nu au terminat liceul reușesc să se angajeze, comparativ cu 79% dintre cei care au finalizat studiile liceale sau postliceale.
„Ne aflăm într-o astfel de situație din două mari motive: avem o cauză externă sistemului educațional și anume societatea în care trăim. Lumea s-a schimbat și dintr-o dată altceva a devenit mai relevant decât o educație de vreun fel sau altul. Pur și simplu. Oamenii simt că pot face și alte lucruri fără să fie nevoiți să intre pe făgașul educației”, a explicat situația Marian Staș, expert în politici de educație. „Apoi, avem de-a face cu un sistem educațional profund contraproductiv. Banca Mondială ne spune că noi facem 12 ani de școală, dar, în realitate, sunt doar opt ani. Randamentul procesului educațional în România este de doar 60%. Practic, facem patru ani degeaba, de pomană doar ca să plătim niște profesori. Așa este proiectată școala acum. Prin urmare, evident că trebuie să suportăm consecințele”, a completat specialistul.
Marian Staș a mai punctat un aspect: inapetența românilor pentru studiu. „Românului nu-i plac munca și nici școala. Aici, în România, fug de școală și de munca ca dracul de tămâie. În schimb, odată ce pleacă în afară, se adaptează imediat, se integrează, sunt cei mai buni, știu exact ce au de făcut”.
Cât despre educația româncelor, potrivit raportului OCDE, acestea se află clar în dezavantaj față de femeile statelor care au aderat la OCDE. La noi în țară, acestea părăsesc mult mai devreme școala. Consecințele se observă pe piața muncii: doar 30% dintre tinerele femei cu studii de până în opt clase reușesc să-și găsească un loc de muncă.
În nota de țară care însoțește raportul se menționează și aspecte care țin de echitate, de egalitate de șanse între femei și bărbați. Iar la acest capitol România s-a redresat cât de cât și depășește media OCDE. Concret, femeile românce angajate, care au finalizat studiile liceale, câștigă în România 90% din cât câștigă bărbații, pe când media OCDE este de doar 84%. În cazul persoanelor cu studii universitare, femeile din România câștigă 88% din cât câștigă bărbații, față de o medie OCDE de 83%.
Și încă un aspect: 56% dintre studenții admiși la facultate sunt femei, ceea ce înseamnă că femeile își doresc acces la educație și iau în serios educația. „Asta întărește o prejudecată de-a mea în sensul bun al cuvântului: că femeile, mai ales pentru joburile medii și avansate pe termen mediu și lung performează mai bine decât bărbații. Pentru că sunt mai studioase, mai conștiincioase la modul general vorbind, răspund mai bine la stimuli sociali cum ar fi nevoia de a avea o meserie”, a mai precizat și academicianul Mircea Dumitru, fost ministru al Educației.
Diplomele, hârtii fără valoare
Și, pentru că tot am ajuns la capitolul studii universitare, mai trebuie menționat un lucru: procentul românilor cu vârsta între 25 și 34 de ani care au terminat o facultate este și el cu mult sub media OCDE. Potrivit raportului „Education at a Glance 2024”, deși în România se înregistrează o creștere de la o generație la alta a numărului de persoane care au terminat o facultate, dacă analizăm perioada anilor 2016-2023 vom vedea o scădere. Astfel, dacă, în 2016, 23% dintre bărbați și 28% dintre femeile cu vârste de 25-34 de ani aveau studii universitare, în 2023 procentele erau cu câteva puncte mai mici: 19% în cazul bărbaților, 26% în cazul femeilor.
Prof. Mircea Dumitru a explicat pentru Adevărul că această problemă cu care ne confruntăm este una veche, de ani și ani de zile. Nimic nou, nimic surprinzător. „România are cei mai puțini absolvenți de facultate din Europa. Tot în România sunt și cele mai puține persoane care au avut contact cu mediul academic, oameni expuși învățământului superior chiar dacă nu au terminat studiile universitare. Asta, culmea, în contextul în care în țara noastră există foarte multe facultăți și universități particulare. Iar situația de acum 10 ani nu s-a îmbunătățit mai deloc”.
De ce nu mai vor românii la facultate? Răspunsul este foarte simplu: în România diploma contează prea puțin. „Mulți consideră că o diplomă universitară nu este esențială în cariera, mai ales în anumite meserii. Mai ales în sectorul privat e mai important ce știi să faci, nu ce diplomă ai sau ce note ai primit la școală. E trist, dar adevărat”, mai spune prof. Mircea Dumitru. „Asta arată însă o tendință periculoasă și foarte distructivă pe termen mediu pentru societate căci ne îndreptăm către o societate care nu mai dorește școală în sens formal. Se dorește, mai degrabă, o pregătire de scurtă durată, ceea ce ar avea un impact negativ asupra flexibilizării forței de muncă. Să vă dau un exemplu: o persoană bine pregătită ar putea să practice o meserie, iar apoi să treacă la o alta, într-un domeniu înrudit. În schimb, cineva format doar la locul de muncă este blocat acolo, în ceea ce știe să facă. Are un orizont foarte mic de mișcare pe piața muncii”.
Raportul OCDE mai semnalează o problemă: comparativ cu celelalte țări OCDE și țări candidate, România este pe ultimul loc atât în ceea ce privește ponderea adulților cu studii superioare, cât și a adulților care au cel puțin un părinte cu studii superioare.
Repetenți la educație încă din primele clase
Potrivit documentului, nici la educație timpurie nu stăm bine: nu toți copiii din România au acces la educație timpurie, iar numărul celor care frecventează creșa și grădinița este mult mai mic față de cel înregistrat în statele care au aderat la OCDE. Concret, doar 81% dintre copiii români de vârste mici sunt înscriși în educația timpurie față de media OCDE, care este de 96%. Deși multe voci susțin că de aici pleacă toate problemele din sistem, toate hibele și neajunsurile, Marian Staș, expert în educație, contrazice această idee. „Nu există o cauză zero. Este vorba despre un întreg sistem prost gândit, prost croit. Avem de-a face cu ceva mult mai profund. Trăim într-o Românie bananieră din punct de vedere educațional. Mă refer la un sistem marcat de discrepanțe uriașe între sat și oraș, între oamenii bogați și oamenii săraci. Vorbim despre un sistem care generează disparități și inechități uriașe”, a mai punctat acesta.
Pentru că ne lovim de probleme la tot pasul, pentru că întreaga Europă ne arată cu degetul, se cer măsuri urgente. Pe care ministerul spune că le-a luat și le va lua în continuare. În cadrul unei conferințe de presă organizată cu ocazia lansării la București a raportului OCDE, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a făcut o radiografie a celor mai importante. Acesta a amintit despre reglementări în ceea ce privește educația timpurie, finanțarea educației, stabilirea unor standarde de calitate și încercarea de reducere a abandonului școlar. Oficialul a declarat că au fost implementate programe de sprijin pentru continuarea studiilor de către mamele minore dar și pentru creșterea ratei de absolvenți în învățământul superior. „Texte, texte, texte..Până când nu vom vorbi despre reconstrucția celor trei mari componente și anume model curricular, resurse umane și instituții descentralizate restul sunt texte lovite de nulitate, sunt abureli să spun așa”, a mai spus Marian Staș.
Se încarcă comentariile...
