Nașterea dificilă a regelui Mihai I. Ce povestea Regina Maria despre noaptea de coșmar: „N-am asistat niciodată la ceva așa de înspăimântător"
0Pe data de 25 octombrie se năștea regele Mihai I al României, o procedură dificilă care a reprezentat un moment de îngrijorare pentru întreaga familie regală. Venirea sa pe lume a atras numeroase controverse.
Mihai I de Hohenzollern a fost ultimul rege al României. Avea o genealogie ilustră, fiind strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii, văr de gradul al treilea cu regina Elisabeta II a Marii Britanii și nepot al regelui Constantin I al Greciei și al Sofiei de Prusia. Cu toate acestea, nu a avut norocul unei domnii lungi și liniște, așa cum nici nu a avut parte de o copilărie lipsită de griji. Regele Mihai I a trăit în vâltoarea unor decenii tumultuoase atât pe plan personal dar mai ales politic-național. Nașterea sa, pe 25 octombrie 1921, a fost parcă un semn al destinului învolburat rezervat ultimului monarh al României, fiind marcată de teamă, îngrijorare dar și controverse.
Fiul „regelui playboy” și al unei mame devotate
Mihai I a fost fiul lui Carol al II-lea, supranumit și „regele playboy” din cauza aventurilor amoroase, absolut scandaloase, care i-au marcat cel puțin o parte din viață. Mama sa era Elena, fiica lui Constantin I al Greciei, un monarh cu origini elene și rusești. Căsătoria lui Carol al II-lea cu Elena a Greciei a survenit în 1921, după un scandal monstru în Casa Regală a României din cauza aventurilor acestuia.
În timpul Primului Război Mondial, prințul moștenitor Carol, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, dezerta pentru a se căsători, la Odessa, cu Zizi Lambrino, fiica generalului Constantin Lambrino. „Eu am luat în căsătorie pe Zizi Lambrino. Pot să mă întorc cu ea sau iau drumul Franței?”, își șantaja Carol familia. Alexandru Marghiloman a pus în discuție chiar dezmoștenirea prințului.
"Am consultat miniștrii și prezidenții; nu am vorbit cu cei din opoziție, dar cunosc părerea generală a publicului. Prințul trebuie declarat decăzut din prerogativele sale; Prințul Nicolae proclamat în locul său și pentru el făcută o educație severă și serioasă(....)Prințul( Carol) nu e iubit. Este complet indiferent și a dovedit o lipsă de judecată, care nu e o făgăduială pentru viitor”, i-a spus Marghiloman regelui Ferdinand. Regele a mai făcut însă o încercare. L-a readus cu forța în țară pe Carol și l-a obligat să semneze un act prin care renunța la căsătoria cu Zizi Lambrino. Au urmat crize crunte. Carol s-a împușcat în picior, pe frontul din Ungaria, amenințând cu sinuciderea. În plus, a trimis nu mai puțin de două scrisori prin care anunța renunțarea la tron numai pentru a-și urma iubita.
„Ar fi fost onorabil să mori cu un glonț în cap, să fii înmormântat în pământul românesc, decât să-l trădezi”, i-ar fi mărturisit mama sa, regina Maria. Așa că, pentru a-l pune pe drumul cel bun, Ferdinand și regina Maria i-au făcut cunoștință, la Lausanne, în Elveția, cu principesa Elena a Greciei și Danemarcei, aflată în exil alături de părinți. Carol al II-lea, avea inima zdrobită după Zizi Lambrino, iar principesa Elena, la rândul ei, suferea după colonelul Constantin Manos, comandant al trupelor de gardă ale Curţii regale a Greciei în exilul din Elveţia, așa cum spuneau gurile rele. Tânăra principesă a Greciei era o prezență încântătoare și foarte apreciată de regina Maria.
„Sitta (așa cum era alintată Elena a Greciei) era adorabilă, într-o rochie de satin lungă și cu un voal frumos de dantelă cu volane, oferit de orașul București. Ea și-a pus, de asemenea diadema noastră cu diamante, care îi încântă inima, cu siguranță este cel mai frumos lucru pe care îl are. Era dulce și drăguță, calmă și senină, cu totul diferită de stilul Lisabetei (mama Elenei), mai puțin grațioasă, mai puțin o apariție legendară, având însă tot ce ți-ar putea dori inima", scria Regina Maria în jurnalul său. Inițial, între Carol și Sitta s-a creat o legătură puternică de prietenie, dacă nu de iubire.
Tinerii logodiți s-au căsătorit în Grecia, la 10 martie 1921, în Catedrala Ortodoxă de la Atena. A fost o nuntă restrânsă, cu doar 80 de invitați. În vara anului 1921, cuplul regal se mută în România. Pentru a le asigura o reședință pe măsura rangului, Casa Regală cumpără Palatul Kiseleff în București. Principesa Elena prefera însă liniștea Castelului Foișor, de la Sinaia, pe care iubea să-l renoveze.
„A fost o luptă teribilă”
Principesa Elena era deja însărcinată. Perioada de sarcină nu a fost marcată de probleme sau de situații deosebite. Momentul nașterii regelui Mihai I a fost unul aproape traumatizant pentru familia regală. Durerile nașterii s-au declanșat la o vârstă prematură a fătului, adică la doar 7 luni și 15 zile. Pentru vremurile respective, fără neonatologie și aparatură modernă, era o adevărată provocare ce implica multe riscuri.
În general, rata de supraviețuire a unui copil prematur la începutul secolului XX era foarte mică. În plus, au apărut imediat complicații. Principesa Elena se afla la Castelul Foișor, de pe domeniul Peleș din Sinaia, atunci când s-a declanșat travaliul. Au fost chemați imediat medicii. Au asistat la naștere profesorul doctor C. Louros, medicul familiei regale a Greciei, doamna Manticatide-Venert și doctorul Romalo, medicul familiei Regale a României. Din cauza complicațiilor amintite, nașterea nu putea avea loc natural, iar chinurile mamei erau cumplite, iar viața ei pusă în pericol. Regina Maria descrie momentele de groază de la Foișor, în jurnalul său.
„Timpul trece și Sitta suferea. Din acel moment și până la 7.30, când micul Mihai s-a născut, n-am părăsit-o pe sărmana mea Sitta nicio clipă. A fost o luptă teribilă”, scria regina Maria.
În cele din urmă, medicul Louros intervine, asistat de doctorul Romalo, și forțează nașterea. Regina Maria a asistat la această intervenție și s-a folosit din plin de cunoștințele de soră medicală dobândite pe front în Primul Război Mondial. „În cele din urmă Louros a trebuit să forțeze nașterea, care din cauza "albuminei" ei îl îngrijora foarte tare. N-am asistat niciodată la ceva așa de înspăimântător. Copilul a fost scos pur și simplu, eu însămi i-am administrat Sittei cloroform și i-am ajutat pe doctori pe post de moașă. Am fost teribil de emoționată, dar slavă Domnului că pot întotdeauna să-mi păstrez calmul în situații de urgență”, scria Regina Maria. În mod miraculos, pentru un copil prematur, Mihai era bine, sănătos, spre bucuria anturajului și familiei regale.
„Dar când în final copilul a fost scos (în acel moment eu o țineam pe biata Sitta de un picior), l-am auzit țipând și am văzut că e băiat, am simțit cum mi se umplu ochii de lacrimi și l-am sărutat pe bătrânul Louros, care fusese foarte iscusit în supravegherea acestei sarcini dificile. La un moment dat, ne-am temut groaznic cu toții că nu va supraviețui copilul și nu puteam suporta acest gând, mai ales pentru ea, dar și pentru noi, pentru Carol. Dumnezeu a fost însă milostiv.”, continua regina. Pentru principesa Elena, nașterea a fost istovitoare și traumatizantă. „Am fost într-un permanent du-te vino între cei doi. La început, întrucât Sitta fusese adormită, ea nici nu știa că a născut un fiu. În momentul în care am putut să plec de lângă ea m-am dus la Carol și, în întuneric, ne-am îmbrățișat în tăcere, iar eu am plâns puțin pe umărul său, pentru că aveam sentimentul că și eu trecusem printr-o luptă, o luptă teribilă! Ah! După aceea, ce ușurare, ce bucurie, bucuria tuturor că era băiat, că ea era în afara oricărui pericol, că se terminase perioada ei proastă, ea, care suferise atât de mult sărmana!”, adăuga regina în jurnal. De altfel, din cauza complicațiilor, medicii i-au cerut principesei Elena să evite relațiile sexuale o perioadă consistentă și să nu mai aibă o a doua sarcină. Regele Mihai a venit pe lume pe 25 octombrie 1921, la ora 19.40. A fost numit Mihai, un nume cu puternice conotații naționale, mai ales după constituirea României Mari.
„Deşi mica fiinţă a venit pe lume cam cu o lună mai devreme, este cu adevărat un băieţel frumos şi a intrat din toate puterile în momentul în care a venit în bătrâna şi reaua noastră lume (...) L-am numit Mihai, ca să aibă un nume românesc cu adevărat popular“, scria proaspăta bunică, regina Maria. La rândul său, Raul Bossy, secretar de legaţie în Ministerul Afacerilor Externe al României, preciza. „Numele lui, care simbolizează întregirea neamului şi era deosebit de drag românilor, dădea parcă micului vlăstar domnesc un nimb de glorie şi de fericire”. Copilul avea în jur de 4 kilograme la naștere, ceea ce era o adevărată minune pentru un prematur. Ziua următoare, pe 26 octombrie 1921, la ora 8.00, nașterea prințului Mihai a fost anunțată bucureștenilor prin 101 salve de tun.
Copilul nu vorbea și a mers greu
În timpul primilor ani de viață, au apărut zvonuri că Mihai ar fi suferit sechele după naștere. Unii spuneau că ar fi surdo-mut, alții că nu poate merge. Bunica tânărului prinț, regina Maria, mărturisea că într-adevăr copilul nu vorbea la doi ani și mergea greoi. De exemplu, în luna octombrie a anului 1923, atunci când Mihai împlinise doi ani, regina Maria scria clar:
„În general, Mihai vine la mine. Se uită la toate lucrurile mele, le atinge ca toţi copiii, dar este ascultător. Conversaţiile noastre sunt pantomime, pentru că el nu formulează nici un fel de cuvinte, dar le ştie pe toate când le numeşti”. Peste o lună, regina revine în jurnalul său și precizează că Mihai „încearcă să vorbească”. În plus, găsește explicații privind motricitatea greoaie a copilului. „Nu merge încă şi nici nu vorbeşte, dar se vede că se apropie şi una şi alta. Este prea mare şi greu ca să se ţină pe picioare”, preciza regina. Cu toate acestea ține să precizeze că era un copil frumos și sociabil.
„Este cu adevărat adorabil, de fapt l-am găsit chiar mai frumos, cu părul minunat, buclat tot la spate. Este un copil zdravăn şi frumos, singurele două obiecţii pe care le am sunt că ochii îi sunt cam mici şi că are tendinţa de a fi prea palid. Este extrem de sociabil cu străinii şi absolut fermecător cu cei cu care este obişnuit. Carol fireşte că-l adoră”, preciza regina Maria. Zvonurile însă circulau prin București. Pentru a le combate, mai ales atunci Mihai avea 6 ani, iar Carol al II-lea a abandonat familia și pretențiile la tron pentru a fugi cu Elena Lupescu, regina Maria a deschis porțile palatului și a primit jurnaliști și oameni politici pentru a vedea copilul.
„După ce a devenit rege, la nici 6 ani, prin renunţarea la tron al lui Carol al II-lea, reşedinţa regelui Mihai şi a principesei-mamă Elena o constituia palatul de la Şosea (şoseaua Kiseleff). Gurile rele spuneau că Mihai «se născuse surdo-mut». Pentru a combate acest zvon, principesa mamă-Elena a decis să deschidă uşile palatului pentru a primi oameni politici, ziarişti şi mulţi alţii în scopul de a-i lăsa să constate ei înşişi că Copilul – Rege era absolut normal. Acesta le-a vorbit mult şi înţelepciune, în ciuda vârstei fragede, iar legenda a fost distrusă“, preciza istoricul Traian Lazăr, pentru „Adevărul”.
Controversele din jurul micului prinț
Nașterea principelui Mihai a fost marcată de controverse. Pe lângă zvonurile privind sechelele lăsate de nașterea prematură, circulau altele mai grave și mai scandaloase. Mai precis, se bănuia că micuțul nici măcar nu era fiul lui Carol al II-lea. Gurile rele spuneau că Mihai era rodul iubirii dintre Elena a Greciei și fostul său iubit (înainte să-l cunoască pe Carol al II-lea), Constantin Manos, iar nașterea prematură nu ar fi fost chiar atât de prematură.
Principesa Elena și Carol al II-lea s-au căsătorit cu mai puțin de opt luni înainte de venirea pe lume a copilului. Bănuielile au fost alimentate și de faptul că la naștere Mihai avea o greutate de patru kilograme, ceva absolut anormal pentru un bebeluș născut prematur. De obicei, un prematur cântărește cel mult două kilograme la naștere. De altfel, despre aceste aspecte îi scria și Pamfil Șeicaru medicului Ovidiu Vuia, în 1976.
„Un copil de 4 kg. Un miracol biologic? Din investigatiile mele făcute în 1974 la Atena, unde am fost de trei ori, reiese că Elena a trecut Rubiconul ajutată de un colonel Manos care comanda regimentul de gardă călare al regelui Constantin. A fost o dezbatere în parlamentul Greciei cu privire la sinuciderea colonelului Manos după o audienţă la regele Constantin. Monitorul oficial cu dezbaterile camerei este ţinut în secret. Acum când nu se mai crede în restaurarea monarhiei s-ar putea ajunge la lectura dezbaterilor”, scria Pamfil Șeicaru. Mai există însă și varianta ca principesa Elena să fi rămas gravidă cu principele Carol înainte de nuntă, fiind cunoscute farmecele și predilecția către sexualitate a fiului lui Ferdinand I.
Se încarcă comentariile...
