Exclusiv Profesor universitar, despre scoaterea istoriei și geografiei din trunchiul comun pentru liceu: „Dacă până acum aveam destui inculți, de acum o să fie tragic”
0Decan al Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității Politehnica București, Constantin Augustus Bărbulescu critică eliminarea istoriei, geografiei și latinei din trunchiul comun de la liceu, conform proiectului de planuri-cadru pentru liceu pus în dezbatere.
Propunerea Ministerului Educației este una controversată inclusiv în contextul în care este vorba de trei discipline foarte importante în primul rând pentru cultura generală a oricărui elev. Iar lipsa unei culturi generale devine un teren fertil pentru manipulare și extremism.
Decan al Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității Politehnica București, profesorul Constantin Augustus Bărbulescu a analizat împreună cu colegii săi Proiectul de planuri-cadru pentru învățământ liceal, pus în dezbatere publică, și are mai multe critici privind eliminarea istoriei, geografiei și latinei din trunchiul comun pentru liceu.
Expert în arheologie și profesor de peste două decenii, Constantin Augustus Bărbulescu critică și precizările făcute de către specialiștii Ministerului Educației, referitoare la dispariția orelor de istorie, limba latină și geografie.
„Argumentul specialiștilor din Ministerul Educației că aceste trei discipline se vor regăsi în curriculumul de specialitate (CS) sau în curriculumul la decizia școlii (CDOȘ) este unul total greșit. Disciplinele din CS și CDOȘ au rolul de a completa disciplinele din trunchiul comun. În primul rând, aceste trei discipline reprezintă baza formării culturii generale și a spiritului critic, iar a afirma că o vei forma doar în clasele a IX-a și a X-a este din nou o eroare de abordare. Se invocă de către Ministerul Educației ideea de formare a specialiștilor încă din clasele a XI-a și a XII-a. Probabil că se pierde din vedere însăși esența LICEULUI, și anume formarea competențelor de bază (cultură generală), ce contribuie la formarea competențelor-cheie, inclusiv la alfabetizarea funcțională”, precizează Constantin Augustus Bărbulescu.
„Dacă până acum aveam destui inculți, de acum încolo o să fie tragic. Situația o să devină tragică, pentru că în orașele mari există o șansă ca alegerea disciplinelor să fie un pic mai rațională - cu toate că nici acolo nu cred (toți părinții vor robotică, infromatica crezând că elevii au abilități pentru așa ceva). În orașele mici și la sat, alegerea o să fie cum vrea primarul și eventualul director numit sau părinții care nu știu ce vor. Îmi e teamă că descentralizarea deciziei la nivelul comunității, care în SUA merge, nu o să fie decât un nou experiment la noi, noi nu avem încă comunități! O comunitate se formează în decenii, la noi epoca comunistă a distrus comunitatea, iar de 35 de ani - pe fondul migrației, lipsei locurilor de muncă, a implicării active, a lipsei de educație, acestea au decăzut și mai mult. În Europa, limba latină se studiază ani de zile și nu doar la filiera umanistă, de Istorie si Geografie nici nu se pune problema să fie reduse. Este de neînțeles chiar și scoaterea orei de matematică de la uman (în clasele XI-XII)”, a declarat pentru „Adevărul” profesorul Constantin Augustus Bărbulescu.
„Manipularea se face pornind de la elemente de cultură generală”
Acesta este de părere că „impactul tipului de național-comunism (din epoca ceaușistă) și ulterior al ignoranței (ultimilor 35 de ani) ne-a adus în situația în care Istoria și disciplinele umaniste au fost denumite cu dispreț umanioare".
"Observăm că manipularea se face pornind de la elemente de cultură generală. Cunoștințele de istorie, geografie, lingvistică sunt folosite pentru a mistifica adevărul și a reeduca o mare masă de oameni din România. Aderarea la valorile europene și euro-atlantice presupune conștiință civică, toleranță, libertate, gândire critică și stat de drept. Aceste valori trebuie să se regăsească în Propunerile Proiectului de planuri-cadru pentru învățământ liceal. Consider, alături de colegii mei că este absolut obligatoriu ca disciplinele Istorie, Limba latină și Geografie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele și specializările”, spune profesorul.
În opinia cadrului didactic, istoria, geografia și latina sunt esențiale pentru a înțelege care este baza formării popoarelor și limbilor Europei actuale, dar și importanța libertății de care ne bucurăm. Acesta argumentează că limba latină este esențială în Drept, Biologie, Anatomie, Botanică, Zoologie, Fizică, Chimie, iar studiul ei „trebuie făcut la toate domeniile și specializările, nu doar acolo unde s-ar cere. Studiul acesteia oferă un avantaj considerabil în înțelegerea terminologiilor specializate. Eliminarea Istoriei din clasele a XI-a și a XII-a, integrarea Istoriei românilor/României în clasele a IX-a și a X-a ne arată, o dată în plus, lipsa de înțelegere a realității, chiar de către cei care propun acest plan-cadru. Ușurința cu care tinerii sunt atrași de extremism și de teoriile conspirației derivă din eliminarea pas cu pas a tot ceea ce înseamnă Istorie și Geografie. Geografia este indispensabilă pentru înțelegerea contextului global, a interdependențelor economice și politice, precum și a provocărilor legate de schimbările climatice și resursele naturale”.
Profesorul Constantin Augustus Bărbulescu mai precizează că „reducerea importanței disciplinelor umaniste riscă să transforme învățământul liceal într-o simplă pregătire tehnică, ignorând rolul său fundamental de a forma cetățeni informați, responsabili și capabili să își exercite drepturile și obligațiile într-un stat democratic”.
Acesta face apel la facultățile de profil, la organizațiile profesionale și la profesori, specialiști, studenți și elevi să se solidarizeze, să susțină menținerea orelor de Istoria românilor, Limba latină și Georgrafie în planurile-cadru, indiferent de filieră și specializare.
Se încarcă comentariile...
