Schimbările la liceu, analizate de experți în Educație. Care sunt punctele forte și hibele proiectului
0Planurile cadru pentru liceu care au fost puse în dezbatere, vineri, au stârnit controverse și discuții aprinse între profesori, părinți dar și elevi. Cât despre Daniel David acesta este - spun voci din sistem - cel mai curajos ministru pe care l-am avut.
Proiectul prezentat de Ministerul Educației, deși nu pare la prima vedere, ne livrează o Mărie cu altă pălărie, consideră expertul în educație Marian Staș, promotorul școlilor pilot din România. „La clasa a IX-a și clasa a X-a sunt 15 discipline. Este infernal de mult! Și vorbim doar despre materiile obligatorii”, avertizează specialistul. „Acest lucru lovește în prima nemulțumire pe care a avut-o toată lumea încă de la început și anume că eleviilor li se predau prea multe discipline. Iar ei ce fac? Trântesc 15 materii dintr-un foc, scurt”, comentează Marian Staș.
Libertatea de decizie a elevilor, o formă fără fond
Expertul a precizat că trunchiul comun (50%), curriculumul de specialitate (35%) și curriculumul la decizia elevilor din oferta școlii (15%) ascund, practic, 85% componentă de plan-cadru decisă de Ministerul Educației. Asta înseamnă că majoritatea materiilor rămân în continuare impuse de minister, iar elevii au o libertate de alegere extrem de restrânsă. „Materiile din trunchiul comun sunt obligatorii și impuse. Reprezintă 50% din orarul copiilor. Însă curriculum de specialitate înseamnă încă un set de materii decise tot de minister pentru fiecare dintre profiluri. Procentul este de 35% și nu are nimic de-a face cu flexibilitatea, cu opțiunile copiilor. Perpetuează, din punctul meu de vedere, o componentă otrăvită și anume apasă pe ceea ce înseamnă aceste specializări”.
Prin urmare, 85% din decizia curriculară stă în pixul Ministrului Educației în timp ce procentul care reprezintă decizia elevilor din oferta școlii este infim. „Practic, o formă fără fond. Și aici vine, de fapt, un adevăr trist: în continuare, planurile-cadru sunt proiectate pentru normele și salariile profesorilor. Nicidecum ceea ce ar trebui să fie plan cadru de secol XXI, pentru copii de secol XXI”.
Pe de altă parte, recunoaște expertul, faptul că elevii au posibilitatea de a alege este o decizie istorică în sistemul de învățământ românesc. „Este un câștig istoric. Niciodată în istoria învățământului copiii nu au ales”.
Pe afară-i vopsit gardul....
Marian Staș mai atrage atenția asupra unui aspect extrem de important și anume obligativitatea predării Religiei la liceu. „Este revoltător. Nu mai facem Geografie în clasa a XI-a și a XII dar, în schimb, facem Religie. E clar că aceste două blocaje, sindical și clerical, sunt cele care țin în loc aceste planuri cadru pe care eu le evaluez acum la nota 7. Erau de nota 6. Pentru că am văzut partea de curaj dar, în același timp, aceste planuri cadru sunt „mermelite”, ascunse, nu sunt spuse cu toate vorbele. Curriculum de specialitate nu este la decizia elevului. 50% trunchi comun este prea mult, 15% la decizia elevul este infim”, a mai declarat Marian Staș.
Documentul elaborat de minister este unul impecabil, excepțional întocmit, consideră expertul. „Doar că premisele de proiectare sunt fundamental eronate. Au scris acolo frumos în primele 20-30 de pagini despre profilul absolventului însă, când ajungi la tabele, constați că sunt rupte din alt film. E o chestie care nu deschide jocul, nu e gândită spre viitor. Cu o singură mică excepție: existența deciziei elevilor din oferta școlii, chiar dacă are un impact foarte mic”, a mai comentat expertul.
O monedă cu două fațete. Despre partea frumoasă a lucrurilor
Anca Tîrcă, promotoare a educației moderne, facilitator de învățare și dezvoltator de educație consideră că planurile-cadru înaintate de minister au puncte forte dar și puncte, într-adevăr, slabe. Într-un mesaj postat pe Facebook specialistul le enumeră făcând proiectului o radiografie extrem de concisă.
Documentul, în sine, este unul bine alcătuit, elaborat cu rigurozitate și atenție, cu un nivel explicativ ridicat și o bună organizare a informațiilor. Experta apreciază includerea în proiect a paragrafului intitulat „vocea elevilor”, dar și flexibilitatea orarului. „Putem avea, de exemplu, o oră pe săptămână la o disciplină sau două, cu perioade când nu avem în orar disciplina respectivă, Îmi place formularea „elevul alege opționale din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, la a cărui constituire este consultat și poate participa cu propuneri”, a mărturisit specialista.
A crescut și numărul orelor la decizia școlii, observă Anca Tîrcă. „De la 3-4 în prezent, la 5-8, dar rămâne de văzut cum își vor alege concret elevii cursurile și dacă vor avea în ofertă unele care să le placă și să corespundă intereselor și pasiunilor lor”.
În ceea ce privește implementarea curriculumului la decizia elevilor din oferta școlii, aceste ore se pot desfășura cu elevi din clase diferite, iar metoda poate fi implementată în sistem modular. „Așa făceam eu acum 20 de ani, când eram directoare – venea ora de opțional, elevii de la trei clase de a 6-a de exemplu, se duceau, amestecați din cele 3 clase, la opționalul ales din cele 4-5 care existau pentru ora respectivă, orele ținându-se în spațiile celor trei săli de clasă, bibliotecă, sala de sport etc”. Specialista consideră binevenită și includerea orei de consiliere. „Adică, dirigenție și la clasele a XI-a și a XII-a; în prezent, aceste clase nu au oră de dirigenție”.
Proiectul, „doar un mic pas înainte”
În opinia acesteia, proiectul nu aduce însă o schimbare fundamentală, care să scuture sistemul din temelii. „E doar un mic pas înainte”.
În ceea ce privește lista de discipline opționale, aceasta ar fi prea lungă, consideră Anca Tîrcă. „Unele se suprapun, de exemplu, Educație pentru democrație cu Drepturile omului și Instituțiile europene. Această listă ar trebui îmbunătățită și completată cu teme de interes și necesare pentru lumea în care trăim, de exemplu, manipularea prin mass media și rețele sociale, educație juridică, utilizarea IA, antreprenoriat etc”.
Nu în ultimul rând, specialista atenționează numărul de ore pe săptămână nu a scăzut, „deși este un aspect discutat foarte mult de către părinți, numărul este același ca în planul-cadru actual, 29-30 de ore”.
„Asistăm la o luptă acerbă a profesorilor pentru apărarea tronurilor educaționale”
Prof. univ. Leonard Azamfirei, rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș a explicat că în acest moment asistăm la o luptă acerbă dusă de profesori pentru apărarea „tronului educațional”.
„Fiecare disciplină se pregătește să-și apere „tronul” educațional, iar profesorii, inspectorii și academicienii vor lupta cu înverșunare să demonstreze că fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”.
În timp ce profesorii de Limba și literatura română își apără materia în detrimentul gramaticii, profesorii de Matematică insistă că disciplina lor este „fundamentul universului”, consideră rectorul, ridiculizând breasla dascălilor, mulți dintre ei susținători înfocați ai formelor fără fond.
Și profesorii de Istorie sunt luați „în colimator”, căci în timp ce dascălii avertizează cu solemnitate că cine nu-și cunoaște trecutul, riscă să-și piardă identitatea națională, elevii se pregătesc psihic să memoreze încă o listă interminabilă de ani și tratate. „Fiecare domnitor, fiecare război, fiecare pace încheiată pare vital să fie reținută cu exactitate. Contează că elevii confundă uneori bătălia de la Rovine cu cea de la Călugăreni?”
Manualele, mai spune rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, insistă că patriotismul autentic se măsoară în capacitatea de a recita anii de domnie ai voievozilor de pe linia Basarabilor. „Nu contează că metodele de predare par rămase de pe vremea fanarioților. Esențial este să știm „cine a semnat Tratatul de la Adrianopol” – o cunoaștere ce ar putea, bineînțeles, schimba soarta unei generații… sau nu”.
În tot acest haos cronologic, discuțiile despre cum ar putea istoria să devină relevantă pentru prezent lipsesc cu desăvârșire. „Cum să-i învățăm pe elevi să analizeze deciziile și greșelile trecutului pentru a înțelege mai bine lumea de azi? Asta ar fi o cerință prea ambițioasă. Mai bine îi lăsăm să tocească ani și să creadă că „patriotism” înseamnă doar să repete mecanic lecții despre Unirea Principatelor”.
În timp ce profesorii de științe exacte pășesc în dezbatere siguri că viitorul civilizației stă pe umerii lor, profesorii de sport își intră în rol ca niște antrenori de echipe naționale, convinși că sănătatea fizică este piatra de temelie a succesului în viață, mai spune universitarul. Cât despre arte, „profeții acestor discipline reclamă că fără desen și muzică lumea s-ar prăbuși într-o monotonie gri și lipsită de sens”.
Planurile-cadru, conchide rectorul, reprezintă o șansă de a transforma educația într-un mod care să răspundă nevoilor reale ale elevilor. „Întrebarea fundamentală este însă următoarea: vom alege să punem elevul în centrul procesului educațional sau vom rămâne captivi într-o nouă bătălie birocratică, în care normele și interesele fiecărei discipline dictează regulile jocului?
Soluții salvatoare. Marian Ștas: „Aș păstra acest proiect pentru cele mai fricoase școli”
„Daniel David poate să ofere pentru fiecare profil două, trei proiecte de planuri-cadru cu procente diferite, mai mari sau mai mici față de ce avem acum”, a precizat Marian Staș.
„Eu l-aș păstra pe acesta pentru școlile cele mai fricoase, cele mai conservatoare. După care aș propune o variantă cu 30-40% curriculum la decizia elevilor din oferta școlii, iar apoi ultima ar fi cu 50-60% decizia elevului”.
Prin urmare, trei variante din care școlile să aleagă ce consideră că li se potrivește. „O variantă conservatoare, una medie, moderată și una curajoasă. Apoi, dacă aș fi în locul ministrului David aș propune crearea în acest an altor 100-200 de școli pilot”.
Din păcate, deocamdată, durerea cea mai mare a acestor planuri cadru este curriculumul la decizia elevilor făcut, mai degrabă, doar ca să spunem că există. „Ei au scris ceva acolo, dar în mintea lor este ideea de a-și conserva orele pe care profesorii le au la clasă. Dar acest aspect este fals pentru că profesorii nu-și pierd, de fapt, orele. Este și o lege în acest sens, care extinde conceptul de normă didactică. Ei nu rămân fără catedră”, a mai declarat Marian Staș. Practic, dascălii care s-ar trezi cu un număr diminuat de ore ar putea face în contul acelor ore alte activități în școală.
Se încarcă comentariile...
