Reforma din Educație învrăjbește profesorii cu elevii. Apelul ministrului Daniel David

Noile planuri-cadru lansate în dezbatere publică stârnesc primele controverse. Am putea vorbi chiar despre o adevărată isterie dacă privim discuțiile aprinse care au loc pe rețelele de socializare. Istoria, de exemplu, este unul dintre subiectele dezbătute. Asta pentru că ar urma să fie scoasă din orarul elevilor de clasa a XI-a și a XII-a, profilurile Mate-Info, Pedagogic, specializarea Învățământ primar și profilul Tehnic. Cei de la Filologie și Științe Sociale vor învăța Istorie, dar mai puțin. În primul rând, disciplina iese din trunchiul comun și intră în curriculumul de specialitate, în al doilea rând, din trei ore, cât aveau până acum, elevii au rămas doar cu două. Elevii știu și de ce toate acestea: „Trebuie să ne gândim că un elev de clasa a XII-a, care vrea să urmeze apoi o facultate tehnică, nu are nevoie să fie încărcat cu informații pe care le consideră inutile, care nu i-ar folosi. Oricum, acest elev a învățat Istorie în școală. El are deja o bază de cunoștințe”.

În prezent, elevii clasei a IX-a învață Istorie universală. Arhivă

Schimbări radicale vin însă din toate direcțiile: dispare Limba Latină, la Limba și literatura română se vor face ore de gramatică, iar elevii vor alege multe dintre materiile pe care vor să le studieze.  Apar și discipline noi, de exemplu Consiliere și dezvoltare personală, o oră pe săptămână la Real și două ore la Uman. De asemenea, vor exista și materii opționale, din care elevii vor alege ce vor să studieze. 

Ce se învață elevii de liceu, în prezent, la Istorie

Pentru a analiza noile modificări ale planurilor cadru care privesc disciplina Istorie, trebuie să explicăm, detaliat, ce învață în prezent elevii de liceu la această materie. „În clasa a IX-a și a X-a elevii învață Istorie Universală”, a explicat pentru „Adevărul” Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din Capitală. „În cadrul acestei discipline, se spun doar câteva cuvinte despre Istoria noastră națională. Se ating, în câteva rânduri, evenimente precum Revoluția de la 1821, Revoluția de la 1848, este amintită doar, nu și explicată, Unirea Moldovei cu Țara Românească, se amintește doar că am participat și noi la cele două Războaie Mondiale. Și cam atât”.

În clasa a XI, în prezent, elevii învață Istoria aprofundată a secolului XX. „40% din această materie este istorie națională, 60% este istoria Europei. Ceea ce, cât de cât, este în regulă. Dar această materie va dispărea pentru copiii de la Mate-Info, care vor rămâne doar cu Holocaustul”, continuă dascălul. 

În clasa a XII-a se învață Istoria Românilor. „Se pune accentul pe Evul mediu, Epoca modernă și Epoca contemporană. Din antichitate vin foarte puține informații, iar preistoria a fost desființată de tot”, mai spune prof. Rieger. În concluzie, elevii de clasa a XII-a sunt singurii care chiar învață și aprofundează Istoria României. „O materie care la Mate-Info dispare din planurile-cadru. În schimb, copiii vor învăța obligatoriu Istoria comunismului”. 

„Nu vom avea timp să-i învățăm pe elevi să gândească”

Corneliu Riegler consideră că decizia de a scoate o oră de Istorie de la Uman și Științe sociale este o mare greșeală și speră ca în urma dezbaterilor ulterioare aceasta să fie corectată. „Faptul că au scos de la Filologie și Științe Sociale o oră de Istorie - înainte erau trei pe săptămână, acum au rămas două - va avea consecințe. Noi, ca profesori, nu vom mai avea la dispoziție acea oră în care să-i ajutăm pe copii să-și sedimenteze cunoștințele, să le aprofundeze. În această a treia oră de Istorie noi dezvoltăm subiecte deja predate pentru ca elevii să le înțeleagă mai bine. Se fac dezbateri pe un anumit subiect, adâncești un model de gândire. Scăzând numărul de ore la Uman și Științe sociale practic nu mai e timp să-i pui pe elevi să gândească așa de mult”. 

Bogdan Bucur, sociolog și profesor de Istorie în cadrul SNSPA. Arhivă personală

Istoric: „Neînțelegerea trecutului poate fi suicidară din punct de vedere civilizațional”

Bogdan Bucur, sociolog și profesor de istorie în cadrul SNSPA, a precizat pentru „Adevărul” că „indiferent de profesia pe care o vom alege în viață trebuie să avem o cunoaștere robustă asupra chestiunilor care constituie legătura noastră structurală și ceea ce ne ține împreună sub denumirea de popor român. Adică originile latine ale limbii române, Limba română însăși, cunoașterea spațiului în care ne dezvoltăm - asta înseamnă Geografie - și evoluția poporului român de-a lungul timpului, ceea ce înseamnă Istorie”.

Ce spun elevii

Ștefania Popa, președintele Uniunii Elevilor Reprezentanți, a precizat pentru „Adevărul” că decizia de eliminare a Istoriei la profilul Mate-Info pentru ultimele două clase de liceu este una cât se poate de corectă și de bine-venită. Asta, în contextul în care elevii de la Real se îndreaptă spre o profesie bazată pe științe exacte. „Cred că este bine că s-a scos Istoria. Ești la Real, te îndrepți spre o profesie care cere Matematică, Fizică, Chimie etc. Cred că discuțiile aprinse care au apărut în online, teama că nu vom cunoaște suficientă Istorie vine mai ales în contextul politic actual. Știm cu toții ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din toamnă. Este probabil această frică de a nu repeta greșelile trecutului. Însă, pe de altă parte, trebuie să ne gândim că un elev de clasa a XII-a, care vrea să urmeze apoi o facultate tehnică, nu are nevoie să fie încărcat cu informații pe care le consideră inutile, care nu i-ar folosi. Oricum, acest elev a învățat Istorie în școală. El are deja o bază de cunoștințe”.  Reprezentanta elevilor consideră că s-ar putea introduce, eventual, un curs opțional de Istorie. 

Eleva este de acord cu această reformă, iar faptul că s-a scos Istoria din orar nu are un așa de mare impact. „În clasele mari, tinerii încep să-și vadă de propriile lor drumuri în viață. Iar cine a ales Mate-Info nu va avea nevoie de mai multă Istorie decât a învățat deja”.

Pe de altă parte, consideră eleva, este aberant să obligi un elev să învețe gramatică latină când el nu știe gramatica Limbii române. „Salutăm, în schimb, introducerea gramaticii Limbii române la liceu. Mi se pare mult mai folositor”. Ștefania Popa s-a referit și la materia Geografie pe care elevii de la Real ar trebui s-o studieze doar pentru cultura lor generală: ”Dar să intri în amănunte care nu te vor ajuta în cariera ta viitoare mi se pare inutil”. 

Daniel David: Mă bucur că proiectele au stârnit deja un interes atât de mare  

Ministrul Educației are și el un mesaj pentru profesori, părinți, elevi și experții din sistem: 

FOTO Arhivă UBB

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg. 

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

• Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.
• Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor - susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților - pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.
• Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).
• Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ - inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată. 
• Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.

Apel la dialog responsabil

Într-o altă postare, care se regăsește pe blogul său personal, Daniel David a respins „conspirațiile și dezinformările” și a făcut apel la dialog responsabil în cadrul consultărilor publice din perioada următoare.  Ministrul a precizat, în contextul scandalului care s-a iscat în online, că noile propuneri întăresc, nu slăbesc, studiul istoriei. „Să mă suspectezi că aș dezavantaja istoria națională în noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, când pentru mine patriotismul și românismul sunt unele din valorile centrale, arată multe despre această suspiciune…și nimic bun!”, scrie ministrul. Declarația lui Daniel David vine în urma unui punct de vedere exprimat de Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, care a semnalat că în noile proiecte de planuri-cadru, disciplina Istorie ar înregistra un „recul absolut semnificativ” la clasele a XI-a și a XII-a. Ministrul a respins categoric această interpretare, argumentând că noua structură a planului-cadru pune accent pe Istoria națională chiar din primii ani de liceu, tocmai pentru a ajunge la toți elevii, indiferent de filiera urmată. 

Ce este trunchiul comun

Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază și contribuie la formarea competențelor-cheie, inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală, iar majoritatea disciplinelor/temelor se află în strânsă legătură cu examenul de Bacalaureat. Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare.

Ce este curriculum de specialitate

„Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: o componentă fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și o componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul de Bacalaureat.