
Planurile cadru pentru liceu în condiţiile în care Şcoala Profesională dispare. Filiera tehnologică liceală, „nici cal, nici măgar”!
0Filiera tehnologică din actuala Lege a Invatmantului trebuie să ţină loc şi de Şcoală Profesională. Lucrurile se complică enorm, pentru că filiera tehnologică nu mai este o etapă de pregătire pentru universităţile tehnice şi economice, ci în primii trei ani ţine locul Şcolii Profesionale (clasele IX-XI), şi abia clasa a XII-a pregăteşte elevii pentru Bacalaureat şi universităţile tehnice şi economice. Adică într-un an să înveţe şi ce n-au învăţat în trei ani!

Asta rezultă din Legea Învăţământului Preuniversitar, varianta Iohannis-Deca:
Art 33
(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocațională sau a 4 ani în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.
După clasa a XI-a, elevii din filiera tehnologică susţin un examen de certificare a calificării profesionale şi pot pleca direct în piaţa muncii. Doar cei care vor şi pot continuă clasa a XII-a, dau examenul de Bacalaureat, obţin o calificare de nivel 4 şi pot merge, dacă trec de Bacalaureatul, la facultăţi tehnice şi economice. Câţi vor fi amatori pentru continuarea studiilor, după 3 ani de şcoală profesională?
Dezavantajele acestei organizări sunt mari şi greu de rezolvat
Filiera tehnologică presupune trei categorii de curriculum: general teoretic, tehnic teoretic şi instruirea practică.
În vechea formă a filierei tehnologice liceale se punea accentul pe primele două categorii, iar la şcoala profesională pe ultimele două categorii. Nu se pot împăca cele trei categorii simultan, pentru că necesită prea multe ore săptămânal, şi nici capacitatea elevilor de învăţare nu face faţă.
Ori actuala lege a Învăţământului asta face: le înghesuie pe toate trei în filiera tehnologică. De aici dezavantajele:
-Elevii care vor să dea Bacalaureatul şi să meargă la universitate trebuie să înveţe doar în clasa a XII-a ce n-au apucat să înveţe în primii trei ani de liceu din curriculumul general teoretic. Explicaţia o găsim în planurile cadru. La filiera teoretică, specializarea matematica-informatica avem 4 ore la matematică, la filiera tehnologică doar 2 ore. La fizică 3 ore la filiera teoretică în clasele a IX-a şi a X-a, 2 ore în clasele a XI-a şi a XII-a, iar la filiera tehnologică câte o oră în clasele a IX-a şi a X-a, şi nicio oră în clasele a XI-a şi a XII-a! Cum să mergi la Bacalaureat şi la Politehnică fără să ştii din liceu fizică şi matematică? Exemplele pot continua. Ori curriculumul tehnic teoretic constituie un avantaj pentru universitatile tehnice.
Există o criză acută de ingineri şi meseriaşi în piaţa muncii din România, iar actuala organizare a învăţământului preuniversitar o va agrava.
-Exista licee economice foarte bune, Madgearu, Xenopol, şi altele, doar în Bucureşti, cu procent de promovare la Bacalaureat de 98%. Aceste vor deveni un amestec între şcoala profesională şi liceu tehnologic, şi vor deveni furnizoare de ospătari, cofetari, patiseri, bucătari, mai degrabă decât de viitori candidaţi la universităţile economice, pentru motivele explicate mai sus. Posibil şi licee tehnice foarte bune, care vor deveni pentru primi trei ani şcoli profesionale.
-Stagiile de pregătire practică la filiera tehnologică cresc la nivelul la care erau odată la şcoala profesională: 5 săptămâni la clasa a IX-a, 9 săptămâni la clasele a X-a şi a XI-a, 5 săptămâni la clasa a XII-a. Aceste stagii se vor efectua vara, în lunile iulie şi august, nu în timpul anului şcolar, cum era la şcoala profesională, pentru că în timpul anului şcolar se derulează orele de la curriculumul general teoretic şi tehnic teoretic. Ce se alege din vacanţa elevilor şi părinţilor? Nu se ştie. Probabil elevii vor renunţa la stagiile de pregătire practică, care oricum sunt la CDEOȘ (Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii). Sigur că pentru cele 11 ore de la aria ”tehnologii”, s-a renunţat la ore din curriculumul general teoretic, cunoştinţe cerute la Bacalaureat şi la facultate. De aici încurcătura cu contopirea şcolii profesionale cu filiera tehnologică a liceului, adică „nici cal, nici măgar”!
Unde vor efectua elevii instruirea practică?
Baza materială a liceelor tehnice n-a mai fost modernizată, pe măsura exploziei tehnologiilor, din lipsă de resurse financiare. Nici maiştrii instructori competenţi nu există, pentru că ei câştigă mult mai mult în companii private.
Învăţământul dual nu acoperă încă tot necesarul de instruire practică, pentru că statul nu a găsit mijloacele necesare să cointereseze companiile să participe la colaborarea cu liceele tehnice. Chiar dacă există un început, el este timid. Nu ştim ce procent din elevii de la filiera tehnologică participă la învăţământul dual. Şi atunci, cum învaţă temeinic elevii o meserie în filiera tehnologică? Nu învaţă, şi este motivul pentru care după absolvire îi regăsim în piaţa muncii în muncă necalificată, furând meseria prin ucenicie la locul de muncă. Este şi aceasta o metodă de calificare, dar atunci de ce mai plătim învăţământul tehnologic? Şi de ce aducem 100.000 de muncitori calificat din alte ţări? Ce se întâmplă cu abandonul şcolar, mai ales în rural? De ce nu vin copiii la scoală, să înveţe temeinic o meserie, care le-ar aduce venituri frumoase?
Aici suntem cu România Educată, promovată de Iohannis-Deca!