Primul raport UE privind politicile de alimentaţie în şcoli: jumătate din state au interdicţii privind mâncarea elevilor
0
Mai mult de jumătate din ţările europene, inclusiv Elveţia şi Norvegia, au politici obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli, restul au ghiduri facultative privind rolul consumului de alimente sănătoase pentru copii, în contextul amplificării fenomenului obezităţii în rândul celor mici. Aceasta este principala concluzie a primului studiu care inventariază politicile alimentare în şcoli la nivelul UE.
Ca parte a eforturilor Comisiei Europene (CE) de a contribui la reducerea obezităţii infantile, serviciul ştiinţific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat miercuri primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentaţia în şcoli în Europa, se arată într-un comunicat al CE.
Potrivit studiului, ţările europene recunosc contribuţia importantă a alimentaţiei în şcoli la sănătatea, dezvoltarea şi performanţele şcolare ale copiilor.
Toate ţările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia şi Elveţia) au orientări privind alimentaţia în şcoli, deşi orientările respective variază considerabil.
Măsurile naţionale care vizează promovarea dietelor sănătoase în şcoli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porţiilor, de exemplu, la interdicţii totale, inclusiv în ceea ce priveşte comercializarea, ale distribuitoarelor automate şi ale băuturilor îndulcite cu zahăr.
Raportul analizează cele mai recente documente de politică naţionale care constituie standarde şi orientări privind alimentele disponibile în şcolile primare şi secundare. Raportul oferă, de asemenea, o privire de ansamblu asupra situaţiei reglementărilor, care constituie un important pas înainte pentru evaluarea impactului acestor politici asupra obezităţii infantile.
Cu portocaliu, ţările unde politicile de alimentaţie sănătoasă sunt obligatorii, cu albastru cele unde politicile sunt facultative Sursa: CE
Un copil din trei este supraponderal sau obez
„Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi şi, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Şcolile sunt parteneri importanţi în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoşi, să aibă rezultate şcolare bune şi să-şi dezvolte pe deplin potenţialul. Aşadar, prima evaluare a politicilor privind alimentaţia în şcoli este o contribuţie importantă la lupta noastră împotriva obezităţii”, a declarat Comisarul pentru sănătate, Tonio Borg.
Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a adăugat: „Acest raport oferă factorilor de decizie politică, educatorilor şi oamenilor de ştiinţă o bună bază pentru investigarea posibilelor legături dintre politicile privind alimentaţia în şcoli şi sănătatea publică şi pentru evaluarea eficacităţii cu care sunt promovate obiceiurile alimentare sănătoase.”
Principalele concluzii ale raportului:
Peste 90% dintre politicile studiate conţin standarde bazate pe alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientări privind dimensiunea porţiilor (76%) şi de standarde bazate pe substanţele nutritive pentru prânz (65%).
Sunt foarte des întâlnite restricţiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82%), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă şi limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr).
Îmbunătăţirea nutriţiei copiilor, învăţarea unui regim alimentar şi a unor obiceiuri de viaţă sănătoase, precum şi reducerea sau prevenirea obezităţii infantile sunt obiectivele principale generale împărtăşite de majoritatea ţărilor.
Dulciurile şi gustările aromatizate sunt restricţionate în majoritatea politicilor, care variază de la permiterea ocazională a acestor gustări la interdicţii complete.
Măsurarea rezultatelor politicii privind alimentaţia în şcoli este impusă sau recomandată în 59% dintre politici. Furnizarea de alimente în şcoli şi procentajul copiilor care mănâncă la şcoală sunt rezultatele cel mai des întâlnite între cele care trebuie măsurate.
Aportul de energie şi aportul de grăsimi sunt cei mai comuni parametri incluşi în standardele pentru prânz bazate pe energie/substanţe nutritive (utilizaţi în 65% şi, respectiv, în 56% din totalul politicilor).
Oferta distribuitoarelor automate este restricţionată în aproximativ jumătate dintre ţările studiate. Măsurile variază de la cele care recomandă opţiuni mai sănătoase în privinţa alimentelor oferite de distribuitoarele automate la cele care interzic alimentele nesănătoase din automate şi la cele care interzic cu totul prezenţa automatelor în incintele şcolilor.
Limitarea comercializării alimentelor nesănătoase constituie, de asemenea, o practică obişnuită.
În România, singura reglementare la nivel naţional datează din 2008, când Ministerul Sănătăţii a publicat lista alimentelor care nu pot fi comercializate în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, snacks-uri, alune, prăjituri, acadele sau sucuri carbogazoase.
În paralel, ţara noastră utilizează, ca majoritatea statelor membre, programele „Cornul şi laptele” şi „Fructe în şcoli”, a căror comasare a fost decisă la începutul anului de Comisia Europeană, însă cu înjumătăţirea bugetului pentru România. Asta pentru că doar 15% din fondurile comunitare au fost utilizate, marea problemă fiind birocraţia şi distribuţia la nivel local.
Politici_alimentatie_scoli_UE_2014
Inventarierea politicilor privind alimentaţia în şcoli s-a realizat cu ajutorul Grupului la nivel înalt pentru nutriţie şi activitate fizică al UE, în sprijinul Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate, din 2007, precum şi în sprijinul Planului de acţiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, se mai arată în comunicatul de presă.
Pe aceeaşi temă:
De ce întârzie distribuirea merelor gratuite în şcoli: „putrezesc“ în birocraţie
Se încarcă comentariile...
