Cum e masa caldă care va înlocui „Cornul şi laptele“

O masă caldă ar costa 10 lei pentru fiecare elev în parte   FOTO: Mediafax

Cornul şi laptele din şcoli ar putea fi înlocuite de o masă caldă de care elevii ar putea beneficia în cel mult cinci ani. Aceasta ar putea conţine o supă, felul doi şi un desert.

O propunere legislativă aflată pe masa Comisiei de educaţie din Senat prevede ca, în maximum cinci ani, statul să asigure o masă caldă gratuită elevilor din grădiniţe şi din şcoli, în limita unei valori zilnice de 10 lei.

Noul program ar trebui să încurajeze un mod de viaţă sănătos de la o vârstă fragedă, or, nu se poate învăţa acest lucru prin impunerea unui singur tip de aliment – un corn şi un pahar cu lapte, susţin cei 86 de parlamentari care propun înlocuirea programului „Cornul şi laptele“. Iniţiatorii susţin că elevii ar trebui să primească pe cât posibil o mâncare proaspăt preparată (caldă) şi un fruct sau un pahar de suc natural.

Proiectul „Masă la şcoală“ prevede că valoarea de 10 lei pe elev a mesei cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, prepararea, distribuţia şi depozitarea acestora, după caz. Totuşi, în funcţie de evoluţia preţurilor de pe piaţă, valoarea mesei poate fi actualizată prin hotărâre de Guvern. Sumele ar putea fi alocate din bugetele locale şi pot fi suplimentate din donaţii şi sponsorizări.
În cazul în care părinţii nu sunt de acord cu acest program, ei îşi vor putea exprima în scris opţiunea de a renunţa la acest drept şi pot, de asemenea, reveni asupra solicitării printr-o cerere adresată directorului şcolii.

Diversificarea alimentaţiei, punct de plecare

Raluca Turcan, vicepreşedintele PDL, unul dintre iniţiatorii proiectului, a explicat că programul „Cornul şi laptele“ a ajuns într-un impas şi nu mai serveşte scopului pentru care a fost creat, însă pentru început, nu poate fi vorba de o masă caldă pentru elevi, ci de diversificarea alimentaţiei. „Ideea este ca în loc de corn şi lapte, Ministerul Sănătăţii să facă o listă cu mai multe alimente cu aportul caloric adecvat vârstei copiilor.

De asemenea, licitaţiile pentru acest proiect ar urma să se facă la nivel local, nu la nivel naţional, iar costurile vor fi cam pe acelaşi plafon cu programul „Cornul şi laptele“, eventual un pic mai mult, dar realizabil“, a explicat Turcan.

Ea mai spune că nu se pune problema întreruperii programului „Cornul şi laptele” fără să fie întâi înlocuit cu un alt program, mai bun, deşi 30% din el este o risipă. „Sunt copii care vin la şcoală pentru că au ce mânca acolo şi nu îi costă nimic. «Cornul şi laptele» s-a dovedit a fi o metodă de prevenţie a abandonului şcolar”, a mai spus Turcan.

Şi Dragoş Gabriel Zisopol (deputat minorităţi) de asemenea semnatar al proiectului, spune că unul dintre motivele pentru care un astfel de program trebuie obligatoriu păstrat în sistemul de învăţământ este fiindcă îi determină pe elevii din medii defavorizate să nu abandoneze şcoala. „Copiii aceştia sunt foarte interesaţi de puţinul care li se oferă, iar prin acest proiect, noi încercăm să îmbunătăţim proiectul care se derulează acum în şcoli“, a explicat Zisopol.

Spaţiu pentru cantine în şcoli

Însă problema cu masa caldă în şcoli este că nu există spaţiu în multe unităţi de învăţământ. Un alt iniţiator al proiectului, deputatul Rodica Nassar (PSD), spune că nu va fi uşoară implementarea acestuia, iar în cazul în care costurile sunt mai mari decât cele de la „Cornul şi laptele“, este posibil ca în primă fază să se aplice ca proiect-pilot, poate doar pentru copiii din medii defavorizate, tocmai aceia care nu abandonează şcoala fiindcă au acolo o sursă de hrană gratuită.

La rândul lui, fostul secretar de stat pe preuniversitar şi actual consilier în cadrul Ministerului Educaţiei, Stelian Fedorca, a explicat că infrastructura şcolară nu permite să se aplice la nivel naţional un astfel de program. În ceea ce priveşte posibilitatea demarării unui proiect de acest gen numai pentru copiii din medii defavorizate, Fedorca spune că ar fi o discriminare faţă de ceilalţi şi ar fi o problemă de constituţionalitate. ;

Ce ar trebui să conţină masa caldă

Specialiştii din Sănătate susţin această iniţiativă din punct de vedere al efectelor benefice asupra sănătăţii elevilor. „În teorie, este o idee bună, pentru că oferă posibilitatea copiilor de a avea o masă completă, gătită, la prânz, evitându-se astfel, în unele situaţii, consumul unor alimente cu valoare nutritivă scăzută. De asemenea, în unele cazuri, această masă poate reprezenta pentru unii copii singura masă gătită”, este de părere nutriţionistul Gabriela Roman.

Aceasta a explicat şi ce ar trebui să conţină din punct de vedere nutriţional o astfel de masă caldă: „carne de bună calitate (carne slabă de vită, pui, curcan sau peşte), legume şi / sau verdeţuri, fructe de sezon, pâine şi apă”. „Din punct de vedere practic, meniurile se stabilesc săptămânal sau chiar lunar, în acest caz existând o mai mare flexibilitate, mai ales la garnituri, care pot fi în câteva zile cartofi, orez, paste, iar în alte zile legume. Cred că o masă compusă din supă, felul doi şi un desert ar fi de recomandat, nu sunt însă în măsură să calculez costurile pentru că depinde de foarte mulţi factori”, a mai spus Roman.

Modul de gătire este însă important, susţine specialistul: „În funcţie de aliment, se recomandă gătirea prin fierbere, coacere, la cuptor, la grătar, sau servirea în stare naturală (în cazul unor legume, a verdeţurilor şi fructelor). Se vor evita pe cât posibil prăjirea alimentelor şi adaosul excesiv de sare, grăsimi (mai ales de origine animală), creme, maioneză, sosuri sau zahăr. În principiu, aceste meniuri trebuie să fie elaborate de specialişti în domeniu, nutriţionişti şi dieteticieni cu experienţă şi evaluate periodic”.

Roman adaugă şi componenta educaţională: „Mesele de prânz trebuie completate cu acţiuni educaţionale şi de promovare a stilului de viaţă sănătos, un aspect important fiind activitatea fizică”. ;

Proiecte similare

„Masa la şcoală” nu este primul proiect propus pentru înlocuirea programului „Cornul şi laptele“ care funcţionează din anul 2002. Mai există un proiect similar propus de parlamentari de la PP-DD. Guvernul a atras atenţia că derularea unui astfel de program presupune asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea lui în toate şcolile şi pentru toţi elevii ţinând cont de condiţiile igienico-sanitare specifice servirii produselor alimentare.

„Semnalăm faptul că nu se ţine cont de eventualele situaţii când, din diferite considerente de natură medicală, culturală ori religioasă elevii nu pot beneficia de acest pachet”, atrăgea atenţia Executivul în documentul prin care răspundea iniţiativei legislative a parlamentarilor PP-DD.