Olimpice din întâmplare. Povestea elevelor care au transformat „eșecul” repartizării într-o carieră de succes

O competiție care te obligă să înveți temeinic șapte discipline pentru a-ți auzi numele rostit la final, printre laureați, adună anual elevi pregătiți în școală să intre în lumea afacerilor.

Flori Comănescu (st.), prof. Dorina Diță și Ileana Bucică FOTO: Alina Mitran

Două eleve care au muncit mult să urce pe podiumul Olimpiadei Naționale de Turism și Alimentație dezvăluie că a fost nevoie să le repartizeze calculatorul la un liceu cu profil economic pentru a înțelege că de fapt asta li se potrivește.

Ileana Geanina Bucică și Flori Gabriela Comănescu sunt eleve în clasa a XII-a la Liceul Economic „Petre S. Aurelian” din Slatina. Prima s-a numărat la ediția 2026 a olimpiadei naționale printre elevii premiați, ocupând locul 4 (prima mențiune din concurs), în timp ce colega sa, calificată de asemenea la faza națională, nu a mai urcat pe scenă în acest an, în schimb anul trecut a obținut la aceeași olimpiadă locul 3. Și mai interesant este drumul parcurs de eleve până aici, olimpiada necesitând pregătirea a șapte discipline distincte.

Elevii aprofundează, în fapt, ABC-ul industriei ospitalității pentru această olimpiadă, explică profesoara Dorina Diță.

„Încep cu partea ușoară - materie primă, vase, ustensile -, și după aceea aprofundează, mergând până la administrare afacerii - marketing, administrare afacere, negociere. Au module de la baza turismului și a gastronomiei și aprofundează spre clasa a XII -a cu discipline care îi ajută chiar să înființeze și să administreze o afacere în domeniu”, detaliază prof. Diță.

Încep „de jos”, arată elevele. „Învățăm să ștergem chiar și ustensilele în bucătărie, să lucrăm cu materiile prime, apoi ușor-ușor trecem să lucrăm și la casele de marcat, uneori chiar și în camere, la hotel”, explică elevele ce se întâmplă în primii ani de școală.

De exemplu, specializarea „tehnician în gastronomie” înglobează tot ce face bucătarul, ospătarul și patiserul, plus disciplinele care îi pregătesc pentru administrarea unei afaceri, la finalul liceului obținând nivelul 4 de calificare. Calificarea le oferă absolvenților alternative în funcție de aptitudinile și interesele fiecăruia, inclusiv noțiunile necesare inițierii și administrării unei afaceri în domeniu. Din următorul an școlar, lucrurile vor fi și mai aplicate, pentru că perioada de practică la liceu va crește de la trei săptămâni de practică la șase, iar asta încă din anul I.

A vrut Filologie, calculatorul a decis altceva

Flori Comănescu este, după patru ani de liceu economic, pasionată de Contabilitate, așa cum nu ar fi crezut vreodată. Își amintește însă că la finalul gimnaziului și-a dorit cu totul altceva: Filologie. A fost admisă la Liceul Economic în urma repartizării computerizate, fiind a doua sa opțiune.

„Am vrut să fug un pic de Matematică și tot aici am ajuns. Și am zis că la Turism și alimentație cumva le îmbin pe toate: și marketing, și economie, și... Nu ca la Contabilitate, pentru că atunci nu mi-am dorit Contabilitate”. A uitat de Filologie încă din clasa a IX-a. „Am profesori convingători”, spune eleva.

Profesoara Dorina Diță detaliază. „Eu am o vorbă. Când merg în clasa a IX-a, la primele ore, îi întreb pe fiecare în parte: de bunăvoie sau repartizat de calculator? Asta este vorba mea. Mulți spun că sunt repartizați de calculator. Și tot mulți, că ei voiau la Filo, să scape de Matematică. Și clasa a IX-a, pentru noi, profesorii care predăm discipline de specialitate, este cumva un an în care trebuie să-i convingem pe elevi să rămână la noi. Le spunem care sunt avantajele, că termină cu o meserie, că pot merge la ce facultate vor la finalul liceului, le dăm exemple. Le spunem și că în facultate pot să se întrețină cu meseria asta”, spune profesoara.

Iar de cele mai multe ori, adolescenții ajunși fără voia lor într-un alt liceu decât cel pe care și-l doreau rămân din convingere. „Acum, sincer, nu vreau să se creadă că se spun lucruri mari. Eu îl văd pe copilul meu, care este în clasa XII-a într-un liceu teoretic. Munca și cartea care s-au făcut aici, la Economic, sunt poate de zece ori mai intense. Copilul meu va lua BAC-ul, dar este mult mai mult efortul pe care îl face el singur acasă, zilnic”, adaugă profesoara.

În liceul în care predă, în schimb, spune că se lucrează foarte mult la clasă cu elevii, la fiecare disciplină. „Faptul că sunt olimpice, că ajung să fie locul 3 național, locul 4 național, cred că spune multe. Faptul ca acum 3 ani de zile am avut o promovabilitate de 76% la Bacalaureat, în condițiile în care media maximă de intrare la noi e 7 și puțin, la fel, spune multe. Adică să iei un copil și să-l duci de la 3-4 la Evaluarea Națională să ajungă să ia Bacalaureatul…”, a mai subliniat profesoara.

Elevii sunt atrași și de proiectele în care școala este implicată, pentru că asta înseamnă stagii de pregătire practică în țară și, de ani buni, și în străinătate. Sunt experiențe pe care nu le-ar fi trăit într-un liceu teoretic, este convinsă profesoara și la fel spun și elevele.

O muncă de la zero

În cazul olimpiadelor de la disciplinele tehnice, munca este una care pornește de la zero, mai arată prof. Dorina Diță. Sunt discipline complet noi, elevii nu au o bază în acest sens. „Ei vin fără să știe nimic. Este munca noastră și atât. La Matematică, dacă s-ar fi dus acum la olimpiadă, ar fi munca doamnei învățătoare, a profesorului de la gimnaziu și apoi a profesorului de la liceu. La disciplinele acestea economice, ei vin în clasa a IX-a fără să știe ceva. Învață în clasa a IX-a, învață în clasa a X-a și în clasa a XI-a îi ducem la olimpiadă, unde dau discipline din clasa a IX-a. Și nu e doar o disciplină, sunt șapte discipline”, a completat profesoara.

Competiția națională are o parte teoretică și o altă parte practică, ultima punându-le la încercare și noțiunile învățate, dar și abilitățile.

„Este o problematizare. Adică ești antreprenor și trebuie să deschizi un restaurant. Cum îl compartimentezi? Cum alimentezi? Cum faci controlul organoleptic al materiei prime care-ți intră în restaurant? Lucruri de felul acesta”, a mai arătat Dorina Diță.

Eleva Ileana Bucică alături de două dintre profesoarele sale FOTO: arhiva personală/Dorina Diță

La olimpiada din acest an, elevii au avut ca parte practică scenariul în care sunt antreprenori, au un restaurant pescăresc și au de recepționat peștele. Cerința a fost să explice cum fac verificarea organoleptică a peștelui. O altă cerință a fost să identifice modalități prin care să reducă efortul fizic depus de angajați. Sunt teme extrem de concrete, care îi provocă pe elevi să se transpună într-o situație reală.

Ca și în cazul altor olimpiade, ocupanții primelor trei locuri la nivel național pot fi admiși fără examen în cadrul unei facultăți cu profil economic sau turism și alimentație. De această oportunitate cel mai probabil va beneficia Flori Comănescu, eleva alegând să studieze Contabilitatea.

Ileana Bucică nu s-a decis încă asupra facultății, dar știe foarte clar că vrea să devină antreprenor.

„La olimpiadă nu am avut rezultatul pe care mi l-am dorit eu. Anul ăsta am luat mențiune, dar se putea și mai bine, întotdeauna e loc de mai bine, întotdeauna. Dar măcar am crescut, comparativ cu anul trecut”, spune eleva.

Visul său este să-și deschidă un restaurant, sau chiar un obiectiv de tip pensiune, în care să exploateze tot ce a învățat în timpul liceului. „Vreau să-mi deschid un restaurant. Nu știu dacă aici sau în altă parte, dar studiez deja oportunități pentru accesarea de fonduri europene”, spune eleva.

Ileana Bucică s-a numărat printre elevii premiați în 2026 FOTO: arhiva personală/Dorina Diță

Ne întoarcem la experiența olimpiadei și elevele descriu cât de multă muncă presupune pregătirea. Pentru proba teoretică subiectele reunesc informațiile din șapte discipline studiate, iar pentru proba practică, din trei discipline. „Apoi se face media aritmetică între scris și practic”, explică elevele. Pentru proba scrisă au subiecte din: Contabilitate, Marketing, Administrarea afacerii, Organizarea resurselor umane, Etică și comunicare, Procese de bază - alimentație și Structuri de primire turistică.

Pregătirea pentru olimpiadă se desfășoară în parte la școală, cu profesorii care predau disciplinele implicate, dar este și foarte mult effort individual, spun elevele. Faptul că pe diploma unui elev premiat la o astfel de olimpiadă apar numele mai multor profesori, lucru puțin înțeles, are această explicație simplă: olimpiada reunește mai multe discipline, predate separat.