Nota de la Evaluarea Națională, motiv de proces. O familie a dat în judecată Ministerul Educației
0Familia unui elev din București, care a susținut Evaluarea Națională anul trecut, a dat în judecată Ministerul Educației cerând corectarea notei de la Limba și Literatura Română.
Anul trecut, după publicarea rezultatelor la Evaluarea Națională, un elev din București a decis să conteste nota inițială obținută la proba de Limba și literatura română, de 9,20 (din media notelor 9,40 și 9,00), ajungând apoi, după soluționarea contestației, la 8,25 (din media notelor 8,50 și 8,00).
Familia elevului, comparând baremul oficial cu răspunsurile corecte din lucrare, susține cǎ a sesizat erori obiective de punctare și, pentru că nu se putea face o evaluare suplimentară (nu se întrunea pragul pentru recorectare de 1 punct), a solicitat în instanță îndreptarea erorilor materiale evidente, mai exact corectarea obiectivă și integrală a punctajului conform baremului, fără reevaluare subiectivă.
Solicitarea adresată instanței a avut în vedere faptul că familia a constatat erori la itemi obiectivi (gramatică), ceea ce arată că nota finală a fost afectată de greșeli materiale, precum omiterea punctării unor pagini suplimentare sau transcrieri eronate în sistemul informatic, susțin reprezentanții copilului.
„În total, sunt 90 de puncte (sutimi) care nu au fost acordate, potrivit documentelor depuse la dosar de către Ministerul Educației. Astfel, s-a dovedit că a fost o eroare de 90 de puncte (sutimi) în minus, la subiecte cu itemi cu răspuns obiectiv, pentru care, conform Procedurii de secretizare și securizare, încărcare și colectare, evaluare a lucrărilor scrise și de soluționare a contestațiilor, dacă există diferențe de notare între cei doi profesori evaluatori, aplicația va sesiza acest lucru, iar profesorii evaluatori au obligația de a verifica rezultatul evaluării. Dar, în cazul acestui elev din București, acest lucru nu s-a întâmplat ”, a declarat Victor Stănilă, managing partner Victor Stanila Law Office, avocat în acest dosar.
Instanța a obligat Ministerul să depună și Borderoul individual de evaluare
Potrivit acestuia, inițial, Ministerul s-a apărat întocmind un Procesul Verbal prin care semnatarii acestuia au atestat că au verificat lucarea și că nu au existat erori materiale. Cu toate acestea, instanța a obligat Ministerul să depună și Borderoul-individual de evaluare și de notare defalcat pe itemi – ce conține punctajul fiecărui profesor evaluator acordat pe fiecare item (cerință) de concurs conform Baremului – din care a reieșit punctajul acordat eronat. Prin urmare, familia a formulat plângere penală pentru infracțiunile de fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, abuz în serviciu pentru refuzul de îndreptare a notei, neglijență în serviciu împotriva profesoarei care a omis să completeze în mod corect punctajul în aplicația informatică.
„Acest caz nu este despre un punct în plus sau în minus. Este despre eșecul unui sistem educațional care decide viitorul academic al zecilor de mii de copii. Sute, poate mii de elevi sunt descurajați să conteste o notă pe care o consideră nedreaptă, de teamă că ar putea pierde și mai mult. Efectul psihologic și juridic al unui sistem care pedepsește inițiativa corectă este devastator pentru copii și pentru încrederea publică, iar dacă erorile flagrante nu sunt recunoscute și corectate, transmitem tinerelor generații că nu contează cât de bine înveți, ci cât de norocos ești. Justiția în educație nu înseamnă doar acces egal la învățătură, ci și tratament corect în evaluare. Dacă o lucrare greșit notată nu poate fi corectată obiectiv, vorbim despre o formă de discriminare instituționalizată. Instanța are, în acest caz, nu doar rolul de arbitru între părți, ci și o responsabilitate față de un principiu fundamental: dreptul la o evaluare corectă”, spune avocatul Victor Stănilă, adăugând că erorile au fost generate de un cadru didactic ce nu făcea parte din corpul profesorilor evaluatori.
Este necesară reformarea procedurilor de evaluare
Avocatul punctează că, deși a fost primul an în care s-a corectat digitalizat, „în loc să își ia măsuri suplimentare de siguranță, Ministerul a permis în continuare unor profesori care nu fac parte din corpul național al profesorilor evaluatori să corecteze lucări în contestație, ca în cazul de față”.
Mai mult, spune Stănilă, platforma digitală de corectare, care ar fi trebuit să semnaleze diferențele între evaluatori și să declanșeze procedura de verificare și-a dovedit ineficiența.
„Cazul readuce în discuție nevoia urgentă de reformare a procedurilor de evaluare, creșterea calității formării profesorilor evaluatori, precum și asigurarea unor mecanisme transparente și funcționale pentru corectarea greșelilor. În lipsa unor măsuri ferme, încrederea în sistemul de evaluare națională riscă să fie profund afectată. În acest caz, nu vorbim despre opinii subiective de evaluare, ci despre erori dovedite pe itemi obiectivi, cu răspunsuri reglementate clar de barem. Este evident că procedura a funcționat defectuos, afectând în mod direct viitorul educațional și dezvoltarea emoțională a elevului”, mai declară avocatul Victor Stănilă.
Curtea de Apel București, ca primă instanță, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, dar familia a decis să formuleze recurs.
„Vom continua această luptă în instanță nu doar pentru corectarea unei nedreptăți punctuale, ci pentru a proteja dreptul fiecărui elev la o evaluare corectă și obiectivă. Dacă acceptăm ca erorile evidente să rămână nereparate, compromitem întregul sens al contestației și încrederea publicului în sistemul de educație”, conchide avocatul Victor Stănilă.
Se încarcă comentariile...
