Înscriși pe hârtie, absenți în clasă: Prăpastia care ține educația timpurie din România în urma Europei

România continuă să înregistreze decalaje importante față de media europeană în ceea ce privește participarea copiilor la educația timpurie. Datele Eurostat pentru 2024 arată că toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării se situează sub pragul de 85%, în condițiile în care media Uniunii Europene a ajuns la 94,4%.

Accesul copiilor la grădiniță este inegal Foto: Pixabay

Țara noastră se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată de participare a copiilor la educația timpurie, adică la activitățile de îngrijire, învățare și dezvoltare de care beneficiază copiii în primii ani de viață, înainte de începerea școlii. Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării se află sub pragul de 85%, în timp ce ținta europeană pentru 2030 este de 96%.

Sunt regiuni în Europa unde aproape toți copiii participă la educația timpurie, însă România se află la polul opus. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, niciuna dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu a atins pragul de 85% în ceea ce privește participarea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta începerii învățământului primar obligatoriu.

La nivelul Uniunii Europene, rata de participare a fost de 94,4%. Mai mult, 99 dintre cele 198 de regiuni europene pentru care există date au atins deja ținta stabilită pentru 2030, de 96%.

Potrivit Eurostat, în țara noastră regiunea Nord-Vest înregistra în 2024 o rată de participare de 82,9%, urmată de Centru, cu 82,2%. La polul opus se afla regiunea Nord-Est, cu 70,6%. În București-Ilfov, rata era de 74%, iar în Sud-Muntenia, de 74,5%.

„În privința accesului, nu, nu e o surpriză”, spune Roxana Paraschiv, reprezentanta Salvați Copiii, referindu-se la faptul că toate regiunile României rămân sub nivelurile europene. „Știm că avem probleme față de media europeană în ceea ce privește accesul la educația timpurie, în mod special pentru intervalul sub 3 ani. Dar încă suntem în urma țintelor și pentru copiii cu vârsta între 3 ani și începerea școlii”, a completat coordonatoarea Centrului de Informare, Documentare și Cercetare privind Drepturile Copilului din cadrul organizației Salvați Copiii, pentru „Adevărul”.

OCDE: participare redusă și investiții sub media organizației

Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică, la rândul lor, diferențe importante între România și media organizației. În 2024, erau înscriși în programe de educație și îngrijire timpurie 69,6% dintre copiii de 3 ani din România, față de media OCDE de 81,5%. Pentru grupa de vârstă 3–5 ani, rata era de 76,5%, comparativ cu 86% la nivelul organizației.

În cazul copiilor sub 3 ani, doar 5,4% erau înscriși în programe încadrate de OCDE în categoria ISCED 01. România se afla astfel pe locul 27 din 30 de țări analizate.

Și cheltuielile publice sunt considerabil mai mici decât media organizației, o arată tot cifrele. În 2023, România aloca echivalentul a 4.766 de dolari pentru fiecare copil cu vârsta între 3 și 5 ani, față de media OCDE de peste două ori mai mare - 10.331 de dolari.

Problema nu se oprește însă la înscrierea copiilor în sistem, atrage atenția Roxana Paraschiv. „Din experiența Organizației Salvați Copiii știm că între ponderea de înscriere și ponderea de frecventare mai există încă o prăpastie”, spune ea.

Copiii sunt înscriși, dar nu ajung întotdeauna la grădiniță

Distanța până la grădiniță și costurile pe care familiile trebuie să le suporte pentru ca un copil să participe constant pot deveni obstacole importante. În unele situații, dificultățile sunt atât de mari încât părinții nu își permit nici măcar hainele sau încălțămintea necesare pentru sezonul rece.

„Sunt copii care sunt înscriși și care nu au o prezență regulată. Fie din cauza distanței față de grădiniță, fie din cauza faptului că familiile nu își permit costurile indirecte”, explică reprezentanta Salvați Copiii. „Vorbim de familii care nu își permit încălțăminte de iarnă cu care copilul să poată merge până la grădiniță și atunci nu îl duc. (...) Sunt înscriși cu bună credință la grădiniță, după care familia sau comunitatea nu mai poate asigura condițiile necesare pentru frecventare”, a adăugat Roxana Paraschiv.

Problemele de transport pot accentua dificultățile, mai ales în comunitățile rurale unde distanțele sunt mari, iar soluțiile nu sunt întotdeauna adaptate copiilor foarte mici. În aceste condiții, existența unui loc disponibil nu garantează că un copil va putea participa constant la activitățile educaționale.

„Acelea patru ore fac o diferență foarte mare”

În ciuda acestor obstacole, educația timpurie poate avea un rol esențial în reducerea inegalităților, mai ales pentru copiii care provin din familii dezavantajate. În plus, punctează reprezentanta organizației Salvați Copiii, „sunt multe studii care spun că acesta e nivelul pe care se poate interveni cel mai ieftin și cel mai eficient pentru egalizarea șanselor”.

Chiar și un program de patru ore, acolo unde nu se pot susține creșe și grădinițe cu program prelungit, poate contribui la dezvoltarea copiilor, mai ales atunci când aceștia nu au acasă aceleași oportunități de învățare. „Pentru copil, acele patru ore pe care le petrece în prezența unui specialist, într-un mediu cumva fixat pe educație, fac o diferență foarte mare”, explică reprezentanta Salvați Copiii. În special pentru copiii din familii dezavantajate, în care părinții au un nivel de educație scăzut sau se confruntă cu alte dificultăți, grădinița este șansa de a dobândi abilități care îi vor ajuta mai târziu, la intrarea în școală.

„Acelea patru ore le oferă copiilor posibilitatea să bifeze niște achiziții pe care acasă n-ar avea cum să le bifeze și care i-ar trage tare în urmă odată intrați pe poarta școlii”, spune Roxana Paraschiv.

Mai multe creșe, dar nu toate pentru copiii cei mai vulnerabili

În ultimii ani, numărul copiilor care beneficiază de servicii de creșă a crescut, însă accesul rămâne limitat, în special în mediul rural. Roxana Paraschiv apreciază că s-au făcut progrese, dar avertizează că acestea nu au ajuns în mod echitabil la toate categoriile de copii.

„S-a dublat numărul de copii care merg la creșe. (...) Este o îmbunătățire a situației, dar nu cu țintă pe cei mai vulnerabili, nici măcar la antepreșcolar”, spune Roxana Paraschiv.

În mediul rural, serviciile pentru copiii sub 3 ani sunt în continuare puține. Reprezentanta Salvați Copiii atrage atenția și asupra lipsei unor date care să arate în ce măsură extinderea locurilor disponibile a îmbunătățit accesul copiilor din familiile cele mai vulnerabile.

„Știm că sunt mai multe locuri, dar nu știm dacă cei mai amărâți copii au un acces mai bun”, spune Roxana Paraschiv, referindu-se la lipsa datelor care ar permite evaluarea accesului acestor copii.

„Autoritățile să nu mai privească grădinița ca pe un spațiu unde copiii sunt doar «parcați»”

O altă problemă semnalată de reprezentanta Salvați Copiii este lipsa materialelor educaționale de bază. Deși în ultimii ani s-au făcut investiții în mobilier și în infrastructura unor grădinițe, cărțile, jocurile, jucăriile și materialele folosite zilnic la activități presupun cheltuieli constante.

Roxana Paraschiv spune că a întâlnit cadre didactice care au fost nevoite să se bazeze pe donații pentru a avea materiale cu care să lucreze.

„O educatoare mi-a spus că, de 15 ani de când e în grădiniță, nu a primit un creion din partea autorităților. Tot ce are la grădiniță a strâns din donațiile prietenilor și participând la diverse concursuri cu premii în materiale educative”, povestește aceasta. Investițiile în educația timpurie trebuie, în fapt, să însemne mai mult decât reabilitarea clădirilor și înlocuirea mobilierului. Resursele care să poată fi folosite constant în activitățile cu copiii nu ar trebui să cadă în responsabilitatea părinților, pentru că și acesta este încă un mod în care se păstrează decalajul între copiii ai căror părinți își permit să susțină toate aceste costuri și cei care provin din familii fără posibilități.

„Dacă părinții nu mai privesc grădinița ca pe un spațiu unde ne «parcăm» copiii, ar trebui ca și autoritățile să nu mai privească grădinița ca un spațiu unde copiii sunt doar «parcați»”, subliniază Roxana Paraschiv.

Sprijinul pentru familii contează

Printre măsurile considerate utile de Salvați Copiii se numără voucherele educaționale și programele de masă, care pot sprijini familiile vulnerabile și pot încuraja participarea copiilor. Reprezentanta organizației atrage însă atenția că inclusiv momentul în care sunt distribuite voucherele contează, deoarece începutul anului școlar este o perioadă cu cheltuieli ridicate pentru familii.

„Aceste vouchere ar fi extrem de necesare la începutul anului școlar, când familiile au cele mai mari cheltuieli legate de școală și grădiniță”, mai spune Roxana Paraschiv. Altfel, asemenea măsuri sunt utile chiar dacă nu acoperă toate nevoile familiilor: „Nu sunt suficiente, categoric, dar pentru o familie vulnerabilă fac diferența”.