Industria ospitalității face eforturi draconice să atragă elevii în domeniu

Criza forței de muncă a revenit în forță în România după ridicarea restricțiilor impuse de pandemie. În turism, ea se simte mai acut ca niciodată, iar asta i-a determinat pe cei din domeniu să lanseze un Ghid de practică în industria ospitalității, destinat părinților, profesorilor din școlile de profil și agenților economici din domeniu. Documentul are drept scop încurajarea elevilor să aleagă școlile profesionale și duale.

70% dintre elevii germani învață în școli profesionale / Foto> Arhivă / Pixabay

Turismul românesc pierde tot mai mulți angajați exact când se înregistrează un număr-record de companii care oferă servicii de cazare. Pentru revigorarea acestui domeniu și pentru a face față cererii, și oferta industriei ospitalității trebuie să fie pe măsură. Iar pentru asta e nevoie de angajați.

Acest lucru a determinat două organizații active în sectorul turistic, cu sprijinul Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), să lanseze un ghid de practică în industria ospitalității ce este destinat părinților, profesorilor din școlile de profil și agenților economici din domeniu.

Ghidul are drept scop încurajarea angajării elevilor din școlile de profil în industria ospitalității, dar și să ofere suport informativ atât părinților, cât și agenților economici care au nevoie de personal calificat.

Practic, ideea ghidului a pornit de la reclamațiile elevilor, care spuneau că fac „un fel de practică” sau că practica e „inutilă”. Unii s-au plâns și că părinții nu îi mai lasă să meargă la practică, deoarece nu învață nimic. „Hotelierii ne spuneau că unii tineri vin mai bine pregătiți, în timp ce alții nu, pentru că ce fac la școală nu mai e actual”, a declarat Rocsana Borda, coordonator al ghidului.

FIHR notează, totodată, că acest ghid apare în condițiile în care „fiecare dintre noi simțim presiunea lipsei forței de muncă într-un fel sau altul. Tot mai puțini elevi și studenți aleg să urmeze o carieră în turism în România, preferând să meargă în altă țară sau aleg alte domenii de activitate. Poate că unii sunt influențați de părerea generală că Industria Ospitalității nu oferă multe posibilități de dezvoltare”.  

Beneficiile

Ghidul explică părinților și elevilor care sunt avantajele unei practici în sistemul de învățământ profesional și dual și ce rol au companiile și școlile de profil. Pe lângă faptul că tinerii dobândesc experiența profesională necesară integrării pe piața muncii, ei beneficiază și de burse profesionale, premii, decontarea cheltuielilor de cazare și transport și asistență medicală. În plus, la finalul cursurilor, primesc un certificat de calificare Europass în meseria pentru care s-au pregătit teoretic, în cadrul școlii, și practic, în cadrul companiei, astfel că își cresc considerabil șansele de a se angaja.

De asemenea, părinții trebuie să știe că angajatorii asigură instruirea practică și evaluarea finală, prin intermediul unor tutori calificați și prin colaborare cu școlile de profil, ca actori-cheie în acest proces de educare, dar și că școlile oferă posibilitatea planificării carierei înainte de finalizarea studiilor și reprezintă legătura dintre companii și elevi.

În Uniunea Europeană, educația și formarea profesională au la bază o rețea de furnizori de educație aflați într-o strânsă colaborare cu angajatorii, sindicatele, organizațiile profesionale sau autoritățile locale.

Sistemul educației profesionale se dezvoltă pe două componente: educația și formarea profesională inițială și educația și formarea profesională continuă. Educația și formarea profesională în domeniul turismului în România sunt oferite prin licee tehnologice cu clase de specialitate, școli profesionale și în sistem dual, școli postliceale și facultăți economice sau universități cu specializări în profil turistic.

În acest sens, expertul în educație Ștefan Vlaston oferă ca exemplu Germania, „unde se desparte filiera profesională de cea teoretică din clasa a V-a. Atunci se alege destinul profesional al copilului, iar ca meseriași câștigă foarte bine. În plus, au asigurat un loc de muncă”. Aici, aproximativ 70% dintre copii învață în școli profesionale.

La noi, adaugă Vlaston, este o problemă cu orientarea școlară: „Asta ar trebui făcută de specialiști, atunci când elevii ajung la gimnaziu”. Ei ar trebui să-i convingă și pe părinți „că degeaba îi trimit pe copii la profilul de matematică-informatică dacă nu au abilități. În Germania, elevul este obligat să urmeze profilul indicat de specialiști, nu se duce unde vor părinții”.

Însă în România lipsește învățământul profesional dual, mai subliniază acesta. „Asta lipsește la noi – iar din școala profesională ieși fără să știi meserie cu adevărat. Pe când dacă este dual, atunci patronul care și plătește bursă are tot interesul ca tu să înveți ce-i trebuie lui. Pe de altă parte, și tu ai interesul să înveți ce-i trebuie lui pentru că te angajează și-ți dă un salariu frumos”, explică Ștefan Vlaston.