Evaluarea Națională 2026. Elevii află până miercuri rezultatele finale, după unul dintre cele mai dificile examene din ultimii ani

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026 vor fi publicate miercuri, 8 iulie, după ce datele preliminare, de dinaintea contestațiilor, au dezvăluit deja un tablou al educației din România care ar trebui să ne îngrijoreze mai mult decât să ne bucure.

Rezultatele finale ale elevilor care au susținut Evaluarea Națională 2026. FOTO: Arhiva Adevărul

Doar șapte elevi au reușit să obțină media 10, cel mai mic număr înregistrat din 2013 până în prezent, iar 21% dintre absolvenții clasei a VIII-a nu au putut să atingă pragul de promovare de 5, ceea ce înseamnă că unul din cinci copii a rămas sub media de trecere. 

Discrepanțele între mediul urban și mediul rural rămân, din păcate, la fel de adânci ca în anii trecuți. Județele sărace precum Călărași sau Caraș-Severin se aflau la două puncte de media elevilor din București, conform rezultatelor de dinainte de contestații. 

În Călărași, doar 64,7% dintre elevi au reușit să obțină media 5, în Caraș-Severin 66,8%, în Teleorman 67,3%, în Mehedinți 67,8% și în Vaslui 69,3%. 

Cu alte cuvinte, în aceste județe, aproximativ o treime dintre copiii care au terminat clasa a VIII-a au rămas sub pragul minim, ceea ce le va îngreuna semnificativ accesul la un liceu de calitate și va perpetua ciclul inegalităților. 

Psihologul Mihai Copăceanu: „Rezultatele de la Evaluarea Națională nu ar trebui citite ca un clasament și nici ca un festival al mediilor de 10”

Psihologul Mihai Copăceanu a analizat pe pagina sa de Facebook datele preliminare ale examenului, atrăgând atenția că discursul public despre Evaluarea Națională este unul profund dezechilibrat, care ignoră suferința reală a celor rămași în urmă. 

„Rezultatele de la Evaluarea Națională nu ar trebui citite ca un clasament și nici ca un festival al mediilor de 10. Statisticii Ministerului Educației oferită presei îi lipsește tocmai partea educațională și umană. Anul acesta, 21% dintre elevi nu au putut obține media 5. Adică aproape unul din cinci copii a luat sub 5 la Limba română. La Matematică, mai mult de unul din patru nu a trecut acest prag”, a scris psihologul.

El a subliniat că, în timp ce presa continuă să publice titluri despre elevii de 10, imagini cu performanțele perfecte și interviuri cu micii genii, statisticile reale arată o generație abandonată. 

„Și totuși, ce vedem în fiecare an? Titluri despre elevii de 10, poze cu performanțele perfecte, statistici despre câți au intrat în elită, interviuri, diplome la olimpiade și concursuri, etc. Dar aceste cifre spectaculoase spun foarte puțin despre starea reală a educației. Șapte medii de 10 nu descriu o generație. Mai ales că la Limba română ideea de «perfecțiune» trebuie privită cu măsură; există inevitabil și o componentă de interpretare și de evaluare umană. La matematică lucrurile sunt diferite. Dar niciun sistem educațional sănătos nu se judecă după vârfuri, ci după câți copii reușește să nu lase în urmă”, a explicat Copăceanu.

Concluzia psihologului este una care ar trebui să atragă atenția factorilor de decizie: nu avem nevoie de mai multe festivități pentru cei care excelează, ci de recuperare reală și sprijin pentru școlile vulnerabile. 

„Deci întrebarea corectă nu este câți elevi de 10 avem. Întrebarea este: ce fel de viitor construim când acceptăm ca unul din cinci copii să nu stăpânească suficient limba în care își va trăi viața? Și dacă și anul acesta ne uităm doar la podium și nu la cei rămași în urmă, anul viitor vom scrie exact aceeași postare, cu alte numere și cu aceiași copii pe care sistemul i-a învățat prea devreme că nu contează. Sau procentul va crește comparativ cu cel de anii anteriori. Nu avem nevoie de mai multe festivități. 

Avem nevoie de recuperare reală, sprijin pentru școlile vulnerabile, profesori susținuți, părinți și elevi susținuți și curajul de a trata aceste rezultate ca pe ceea ce sunt: nu o știre de vară, ci un semnal serios despre direcția în care merge societatea”, a transmis psihologul. 

Ce urmează după Evaluarea Națională: repartizarea computerizată și importanța opțiunilor din fișă

După publicarea rezultatelor finale, absolvenții de clasa a VIII-a și părinții lor intră într-o perioadă la fel de importantă și stresantă: admiterea la liceu. 

Repartizarea computerizată, programată pentru 22 iulie, este algoritmul național care plasează absolvenții în clasele a IX-a, iar în acest proces, media de admitere și opțiunile completate în fișa de înscriere sunt decisivă. 

În București, unde concurența este acerbă, iar diferența între admiși și respinși poate fi de doar câteva sutimi, completarea unui număr suficient de opțiuni – până la 546, conform fișei-model – este esențială pentru a prinde un loc în prima etapă.

Algoritmul funcționează simplu: toți elevii sunt așezați într-o listă unică, de la cea mai mare medie la cea mai mică, iar primul elev este repartizat la prima sa opțiune unde sunt locuri libere. 

Când o specializare sau o clasă se ocupă, ultimul elev admis stabilește „media de admitere” a acelei clase. 

Este important de menționat că nu există niciun dezavantaj în a trece un liceu de top printre primele opțiuni, chiar dacă media nu este suficient de mare; algoritmul va trece pur și simplu la următoarea opțiune. 

De aceea, mediile de admitere din anii anteriori sunt utile pentru a-ți face o idee, dar nu ar trebui să te determine să renunți la o opțiune pe care ți-o dorești cu adevărat.