Tot mai mulți oameni își fac RMN „whole body”, deși medicii avertizează asupra riscurilor. Investigația este disponibilă și în România

Promovat intens pe rețelele sociale ca metodă de depistare precoce a cancerului și a altor boli, RMN-ul întregului corp (whole-body MRI) câștigă tot mai mult teren în rândul persoanelor asimptomatice. Deși promite depistarea timpurie a sutelor de boli și este deja disponibil în clinicile private din România, specialiștii avertizează că beneficiile sale sunt adesea supraestimate. Dincolo de costurile ridicate, scanările elective generează frecvent rezultate fals pozitive, anxietate nejustificată și intervenții medicale inutile.

Tot mai mulți oameni își fac RMN „whole body” Sursă foto: Shutterstock

Iluzia controlului total

Interesul pentru investigațiile de tip „whole-body” este alimentat de dorința firească a oamenilor de a preîntâmpina boala. În Statele Unite, tot mai multe persoane aleg să facă astfel de investigații din proprie inițiativă, chiar dacă nu au simptome, pe fondul promovării făcute de influenceri pe rețelele sociale, fiindcă promit identificarea cancerului în stadiul unu și transmit ideea că orice persoană sănătoasă ar trebui să știe în detaliu ce se întâmplă în organismul său.

Reprezentanții clinicilor care oferă aceste servicii admit, însă, că rezultatele neclare sunt la ordinea zilei. Dan Durand, directorul medical al companiei americane Prenuvo, a explicat pentru ABC7 că aproximativ unul din cinci pacienți primește recomandarea de a efectua teste suplimentare în urma unui astfel de RMN.

Aici apare problema fundamentală: faptul că o scanare identifică o anomalie nu înseamnă automat că pacientul are o afecțiune periculoasă. Medicul radiolog Robert Krasny subliniază că principalul risc al acestor investigații este descoperirea unor modificări benigne, complet inofensive. „Dezavantajul clasic este să găsești ceva care, până la urmă, se dovedește a nu fi nimic”, explică acesta.

O analiză sistematică a studiilor pe pacienți asimptomatici confirmă acest aspect, evidențiind o rată ridicată de rezultate fals pozitive și lipsa datelor care să demonstreze un beneficiu clinic real pe termen lung.

Supradiagnosticarea: când mai multă informație nu înseamnă sănătate

Medicii nu contestă valoarea screeningurilor clasice (precum mamografia sau colonoscopia), însă atrag atenția că nu toate afecțiunile, inclusiv cancerele, au aceeași evoluție. Unele tumori se dezvoltă atât de lent încât nu vor provoca simptome.

Acest fenomen poartă numele de supradiagnosticare. Descoperirea unei astfel de afecțiuni declanșează un lanț de monitorizări, biopsii sau chiar intervenții chirurgicale care vin la pachet cu propriile complicații. Krasny amintește de un studiu amplu privind screeningul pentru cancerul ovarian, unde investigațiile nu au redus mortalitatea, ci au trimis peste 1.000 de femei sănătoase pe masa de operație pentru intervenții complet inutile.

Din aceste motive, asociațiile profesionale majore, inclusiv Colegiul American de Radiologie (ACR), nu recomandă scanarea RMN a întregului corp pentru persoanele fără simptome sau fără un istoric familial de risc. Mai mult, un rezultat „normal” poate oferi o falsă senzație de siguranță, determinând pacienții să sară peste examinările de rutină validate științific.

În România, RMN-ul „whole body” a fost introdus de marile rețele de sănătate privată și poate fi efectuat la cerere, adesea fără trimitere medicală, fiind promovat ca un instrument general de screening.

Decizia de a efectua un RMN al întregului corp nu ar trebui luată sub impulsul trendurilor de pe internet, ci doar în urma unei discuții detaliate cu medicul curant, atrag atenția specialiștii. În lipsa unor simptome clare, prețul pentru „liniște mentală” este de cele mai multe ori plătit cu luni de anxietate și proceduri invazive inutile.