Efectele nebănuite ale scandalului Bulai-Pieleanu. Cum poate fi rezolvată problema abuzurilor din universități
0Persoanele hărțuite sexual, care frecventează sau activează în instituții de învățământ publice sau private, vor putea să trimită sesizări anonime asupra acestui fapt. Este un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, care încurajează denunțul abuzurilor și prevenirea lor pe viitor. Vorbim însă despre „o sabie cu două tăișuri”, consideră psihologul Radu Leca. Acesta trage un mare semnal de alarmă: am putea asista la un val de acuzații mincinoase, în timp ce multor profesori de bună credință le va fi teamă să mai intre la ore.
Ministerul Educației a publicat în consultare un proiect de Hotărâre care aduce modificări la legislația privind prevenirea hărțuirii în sistemul de învățământ. Potrivit noilor reglementări, care vizează instituțiile publice și companiile private, persoanele hărțuite pot trimite sesizări fără semnătură olografă. Este una dintre reglementările cerute insistent de reprezentanții studenților și luată în considerare de minister.
Mișcarea #metoo, dar în sensul negativ al termenului
Însă, pe lângă beneficiile uriașe pe care le aduce, propunerea vine la pachet, ne place, nu ne place, și cu riscuri: „Există o problemă mare și foarte mare, denumită de etică dublă. Respectiv, posibila existență a unor alți profesori care au mintea alterată și care pot hărțui în continuare studenții, dar și existența unor studenți cu mintea alterată, care pot hărțui profesorii prin declarații anonime, dar mincinoase”, a comentat psihologul pentru „Adevărul”.
„S-ar putea naște o mișcare asemănătoare celei #metoo, dar în sensul negativ al termenului, când din ce în ce mai mulți studenți ar spune: și eu am fost abuzat, însă fără a fi și adevărat. Tot ceea ce înseamnă replică a mișcării internaționale #metoo ar putea apărea la noi în țară. Mă mir că încă nu a apărut”, a mai precizat Radu Leca.
Psihologul este de părere că, în momentul de față, avem toate premisele de la care să plecăm în creionarea acestui posibil scenariu, căci o plângere mincinoasă și anonimă degrevează de orice responsabilitate. „Va fi chiar incitant să-ți bați joc de cariera unui dascăl. Profesori de marcă ar putea fi acuzați de foarte multe lucruri pe care, practic, nu le-au făcut în viața lor”.
Iar urmarea acestui posibil curent, acestui posibil scenariu, spune psihologul, ar fi dezastruoasă pentru profesorii de bună credință. „Cariera lor se va nărui. O acuzație, fie ea și pe nedrept, i-ar distruge. Imaginea lor va avea enorm de suferit. Vor ajunge paria în ochii tuturor. Chiar și dacă se va dovedi că totul nu a fost decât o înscenare, asupra acelui dascăl va plana mereu o suspiciune”.
Ar putea exista și situații de șantaj, în care un student ar putea amenința un dascăl cu un denunț mincinos. Totul, pentru o notă mai mare, o notă de trecere sau alte avantaje. „Se poate întâmpla și asta”, avertizează psihologul.
„Profesorii s-au refugiat deja în online”
Acest fenomen inversat, #metoo, va duce la un altul: teama multor dascăli de a mai intra în sălile de curs. „În general, un dascăl care nu se simte cu musca pe căciula nu ar trebui să-și facă griji, căci un denunț trebuie și probat. Însă, sunt și dascăli mai sensibili, mai temători care ar putea resimți un soi de angoasă, de nesiguranță”.
S-ar putea ajunge până într-acolo încât mulți nu vor mai ști cum să se adreseze studenților de teamă să nu dea naștere suspiciunilor, își vor cenzura gesturile firești poate chiar întregul comportament.
Adela Alexandru, expertă în egalitate și gen la Centrul Filia, dar și una dintre fostele studente ale sociologului Alfred Bulai, consideră că suntem, totuși, foarte departe de acest scenariu. „Sunt foarte multe cadre didactice cât se poate de bine pregătite, bine intenționate. Așa cum până acum am avut o masă mare de profesori care s-au comportat cât se poate de adecvat cu studentele și cu studenții lor, cred că nu se pune problema de asta, să le fie teamă. Mai degrabă, aș vedea o situație în care cei care se simt cu musca pe căciulă să fie speriați”, a precizat ea pentru „Adevărul”.
Radu Leca atenționează că deja începe să se întrevadă o schimbare în rândul cadrelor didactice: „Din sursele mele vă pot spune că foarte mulți profesori, după scandalul Bulai-Pieleanu, au trecut în online. În loc să discute cu studenții față în față, îi invită pe acesta să facă solicitările pe e-mail, să i se adreseze pe grupuri de whatsapp sau în video call. Doar ca să nu mai interacționeze direct cu ei. Să nu mai fie puși în situația de a fi fizic lângă ei într-un anumit moment și loc. În lipsa unor spații adecvate, profesorii au început deja să se refugieze în online”.
Soluții: Centre de învățare, monitorizarea video și audio a sălilor de curs
Abuzul sexual dar și orice alt tip de comportament neadecvat ar putea fi prevenit prin înființarea așa numitelor Centre de învățare, consideră psihologul Radu Leca.
„Această problemă ar putea fi rezolvată dacă la nivelul fiecărei Universități de pe teritoriul României, ar exista un spațiu ales de Comisia de etică a corpului profesoral, denumit Centru de învățare. Un spațiu monitorizat audio și video, destinat interacțiunii dintre profesori și studenți, unde dascălii pot oferi consultanță în mod vizibil și transparent oricărui student. Un spațiu academic unde atât studenții cât și dascălii să se simtă în siguranță, un spațiu neutru unde astfel de deviații de comportament să fie imediat observate și sancționate. Studentul, dacă vrea să vorbească cu un anumit profesor, își face o programare, iar la ora stabilită se întâlnesc la discuții. Profesorul, pe de altă parte, ar trebui să aibă în program ore destinate acestor întrevederi. Să existe transparență maximă. Și studentul și dascălul să semneze că sunt de acord cu monitorizarea prin camere de supraveghere, iar cine nu semnează nu are acces la acest Centru”.
În acest fel, profesorii nu vor mai trebui să folosească spații improprii și nici studenții nu vor mai avea cum să acuze pe nedrept. „Lucrurile ar fi foarte clare și nimeni nu ar mai hărțui pe nimeni”. Psihologul Radu Leca dă exemplu alte state europene unde astfel de spații există. Prin urmare, putem să le luăm ca și exemplu, să ne inspirăm din ce se întâmplă și cum se întâmplă în afară.
„Iar pe profesor nu-l împiedică nimeni să-și înregistreze audio cursul, să aibă o dovadă în cazul în care ar fi acuzat pe nedrept. Orice profesor are un telefon mobil și poate apăsa pe recorder”. Este adevărat, mai punctează psihologul, că gesturile și privirile nu pot fi înregistrate decât video. „Motiv pentru care ar trebui implementat în fiecare sală de curs un sistem de camere de supraveghere audio-video care să stocheze datele pentru o perioadă de trei ani”.
Bani ar fi, dar lenea-i mare
Obligația decidenților, mai spune Radu Leca, este să ofere elevilor, studenților și cadrelor didactice un spațiu sigur pentru procesul educațional. „Pentru protecția cognitivă și psiho-emoțională a studenților, guvernul României de acum 12 ani a decis că fiecare universitate să aibă un centru de consiliere și orientare în carieră. Același lucru trebuie să fie realizat tot printr-un amendament concret și clar, care să spună așa: începând de astăzi, la nivel național, fiecare universitate va avea cel puțin 300 de metri pătrați construiți pentru centre de învățare, valide ca și utilizare, doar pe semnătură și doar pentru profesori și studenți”.
Iar aceste Centre pot fi ridicate cu bani europeni. Însă, mai spune specialistul, deși bani există, aceștia nu folosiți. Motivul? „Le este lene să creeze spații funcționale”.
Se încarcă comentariile...
