Scandalul SNSPA: după două săptămâni, nici o soluție. Noua Ordonanță de Urgență s-a blocat între Educație și Justiție
0Scandalul sexual în care sunt implicați doi foști profesori de la SNSPA cere măsuri legislative urgente, însă luarea unei decizii trenează de mai bine de două săptămâni. Motivul? Ministerele responsabile - cel al Educației și cel al Justiției - își pasează responsabilitatea. între ele și parcă nici unul nu vrea să ia cu adevărat frâiele în mână.
Acuzațiile care li se aduc sociologilor Alfred Bulai și Marius Pieleanu au deschis o adevărată Cutie a Pandorei - abuzul sexual în școala românească - producând o criză de proporții în sistem. La câteva zile după izbucnirea scandalului, ministra Educației, Ligia Deca, promitea în fața premierului Ciolacu legi care să reglementeze acest flagel, care să-l combată și să-l sancționeze. Însă, de atunci și până acum, nu s-a întâmplat mai nimic. Iar asta pentru că propunerile celor din Educație s-au blocat pe masa mai marilor de la Justitie. Concret, Ministerul Educației a propus ca sesizările anonime care vizează abuzul sexual să fie și ele luate în considerare, însă cei de la Justiție invocă afectarea drepturilor persoanelor vizate. În ministerul Justiției s-au blocat și alte propuneri legislative pe motiv că acestea există deja, dar nu ar fi norme clare și eficiente de aplicare.
„Războiul” dintre cele două ministere, care încă nu s-au pus de acord asupra reglementărilor, l-a obligat pe premierul Colacu să amâne discuția în ședința de guvern din această săptămână. Primul ministru a dat un ultimatum: Educația și Justiția trebuie să ajungă la un compromis, trebuie să se pună de acord și să prezinte până la finalul lunii un proiect de lege care să fie adoptat pentru a intra în vigoare în toamnă, odată cu începerea noului an școlar.
Studenții cer suspendarea profesorilor de la catedră
În timp ce ministerul Educației și cel al Justiției încă mai joacă ping pong și-și pasează cartoful fierbinte unul altuia, studenții vin și ei cu o serie de propuneri. Sergiu Covaci, vicepreședintele Alianței Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a precizat pentru „Adevărul” că studenții cer sancțiuni clare, concrete și eficiente care chiar să conteze. Nu doar mustrări verbale. „Am venit cu propunerea de a exista o suspendare a cadrului didactic anchetat, între un semestru și doi ani universitari, în funcție de abatere. Profesorul să fie suspendat de la catedră, să nu mai poată intra în contact cu studenții pe perioada cât este cercetat în Comisia de etică. Deci, cadrul didactic poate rămâne în funcție, însă prestează doar activități de cercetare”.
În cazul în care, în urma anchetei interne se dovedește că profesorul este nevinovat, el se poate întoarce la catedră. Însă, dacă acesta este declarat culpabil, atunci se poate merge până la destituirea lui din funcție, mai propun studenții. „Însă ne lovim de prevederile Codului Muncii care nu te lasă să desfaci contractul de muncă al unui angajat decât după ce parcurgi mai multe etape: mustrare verbală, scrisă…dar este aberant, căci în cazul unui abuz sexual nu se va rezolva nimic cu o mustrare și atât”, a mai precizat Sergiu Covaci.
Prin urmare, consideră reprezentantul studenților, aceste reglementări legislative trebuie gândite de toți decidenții implicați: ministerul Educației, cel al Justiției dar și cel al Muncii. „Această destituire din funcție, dacă nu se face gradual iar sancțiunile nu sunt conform Codului muncii, nu se poate înfăptui, nu se poate realiza. În instanță universitățile vor pierde procesele”.
De asemenea, studenții cer universităților să informeze periodic despre ce prevede Codul de etică, în așa fel încât reglementările acestuia să fie cunoscute de toată lumea, să nu mai existe scuza că nu au știut, nu ai citit, nu au fost informați. „Prezentarea acestor mecanisme să se facă la începutul fiecărui semestru, la începutul anului universitar când vin noile generații”.
Studenții cer să fie reprezentați
Propunerile studenților nu se opresc aici. Sergiu Covaci ne-a declarat că cine vrea să sesizeze astfel de fapte dar, din diferite motive, nu are cum să o facă, să poată fi reprezentat de organizațiile studențești. „Sunt persoane care nu pot să demareze acest proces. Fie au anumite deficiențe, fie vorbim de studenți cu cerințe educaționale speciale sau studenți care, pur și simplu, în momentul în care trebuie să relateze în scris, se blochează din cauza retrăirii traumei. Și atunci ei ar trebui să aibă posibilitatea de a mandata pe cineva care să facă această autosesizare în numele lor, inclusiv o persoană juridică precum organizațiile studențești. Reprezentanții studenților sunt informați și cunosc pașii prin care se poate face denunțurile, cunosc și partea de administrativ, cum să relateze toate aceste lucruri”.
Comisia de etică ar trebui să se autosesizeze. Ce înseamnă asta
Apoi, încă un aspect extrem de important: autosesizarea conducerii universității cu privire la cazurile de abuz. „O să vă dau un exemplu: eu, ca student, depun o plângere de abuz sexual pe numele unui profesor. Apoi, agresorul află și mă abordează, mă intimidează, mă șantajează. Moment în care eu îmi retrag plângerea. În mod normal, dacă nu mai există această plângere, Comisia de etică nu mai are ce investiga. Noi cerem însă ca ancheta să continue. Dacă faptele din dosar pot fi probate, ar trebui să continue cercetările, nu să le oprească”.
Însă, de la a cere până la a și primi ceva, este cale lungă. Căci legislația din România nu permite multe dintre solicitările studenților. „Trebuie să ne aliniem la ce spune și ce permite legea, codul muncii, codul penal. Să vedem cum putem concepe un cadru strategic funcțional. Nu care să fie scris pe o foaie și să rămână acolo”.
Reprezentantă Filia: „Să ne inspirăm din practica universităților din străinătate”
Adela Alexandru, expertă în egalitate și gen la Centrul Filia, dar și una dintre fostele studente ale sociologului Bulai, a comentat pentru „Adevărul” situația din prezent spunând că lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere, iar decidenții au nevoie de timp pentru a pune lucrurile în ordine. Pe de altă parte, ministerele ar trebui să se grăbească. „Nu sunt niște lucruri care se pot realiza ușor, peste noapte. Însă, am speranța că acesta este momentul în care ceva se poate, în sfârșit, schimba. Este un moment critic în care am ajuns și care cere măsuri legislative urgente. Se pot face niște eforturi comune, în așa fel încât această pasă interminabilă de la unii la alții să nu mai existe. Ar trebui să se lucreze la comun, cu experți care să vină cu o expertiză complementară și care pot să se pună de acord pe varianta cea mai bună. Iar modele de acest gen există în universitățile din străinătate. Se pot inspra de acolo”, este de părere Adela Alexandru.
Aceasta ne-a mai declarat că Centrul a retrimis către minister o petiție înaintată încă de anul trecut, în octombrie „Cerem Ministerul Educației să trateze cu cea mai mare seriozitate situația de abuz care se poate întâmpla în universități de la discriminare de gen, la hărțuire sexuală. Am retrimis Ministerului Educației cercetarea noastră prin care demonstrăm că în prezent codurile de etică nu sunt în cea mai bună formă a lor. Ele nu explică suficient de bine abuzul sexual nici la nivel de definiții, nici la nivel de procepturi, nici la nivel de lucruri punctuale pe care le poți face pentru a depune o sesizare. Am retrimis Ministerului Educației ghidul pe care l-am realizat, care este primul ghid adresat universităților, care explică fix lucrurile acestea”.
În data de 19 august, la sediul ministerului Educației va avea loc o nouă întâlnire între ministra Ligia Deca și reprezentanții studenților. „Dezbaterile vor continua și sperăm ca în cel mai scurt timp să avem o legislație care să funcționeze începând din toamnă”, a mai declarat pentru „Adevărul” Sergiu Covaci, vicepreședintele Alianței Organizațiilor Studențești din România.