Cum se predă Istoria în școlile din Vest. Un specialist în educație explică metoda prin care materia poate fi învățată în mai puține ore

Dezbaterile pe marginea orarului elevilor de liceu, din care se elimină Istoria și a Geografia la clasele a XI-a și a XII-a profil Real, continuă. Fabiola Hosu, specialist în educație, a explicat marile schimbări care ar putea avea loc, venind cu câteva clarificări. În plus, experta a dezvăluit și rețeta care se aplică cu succes în țările Occidentale. „Istoria nu e doar o succesiune de evenimente”, a precizat specialista.

Istoria predată la liceu a stârnit controverse aprinse. Arhivă

Ce se schimbă la Istorie 

„Recent, Ministerul Educației a prezentat modificările propuse în planurile-cadru pentru liceu, iar Istoria și Geografia sunt două materii unde, aparent, se fac ajustări importante”, precizează experta.  Ce se schimbă la Istorie?

• Matematică-Informatică & Științe ale Naturii – 1 oră/săptămână în fiecare an de liceu, cu posibilitatea suplimentării prin CDEOȘ;

• Științe Sociale & Filologie – 2 ore/săptămână în fiecare an de liceu, cu aceeași posibilitate de suplimentare de ore, dacă există interes.

Ca parte a acestor ore, în toate profilele se introduc Istoria Holocaustului (cls. a XI-a) și Istoria Comunismului (cls. a XII-a). „Într-adevăr, conținuturile ar trebui actualizate astfel încât să conțină Istorie Națională în cls. a IX-a și a X-a”, mai precizează Fabiola Hosu. 

Ce se schimbă la Geografie

• Matematică-Informatică & Științe ale Naturii – 1 oră/săptămână în cls. a IX-a și a X-a (cu posibilitate de suplimentare prin CDEOȘ)

•  Științe Sociale & Filologie – 2 ore/săptămână în fiecare an de liceu, cu aceeași posibilitate de suplimentare de ore, dacă există interes.

Experta recunoaște o doză mare de flexibilitate pentru elevi: „Dacă un elev de la profil real realizează că își dorește mai multă Geografie sau Istorie, are două opțiuni: să acceseze ore suplimentare prin CDEOȘ (Curriculum la Decizia Școlii) sau să își schimbe specializarea către un profil unde Geografia/Istoria are un număr mai mare de ore, presupunând că acest interes vine din opțiunea lui carieră”.

Profesorii interesați pot propune elevilor lor ore suplimentare și materii personalizate, cum ar fi:  MUN (Model United Nations); Perspective Globale; Istorie Locală;  Istorie Medievală, etc.

Concluzia? „Numărul total de ore pentru aceste materii rămâne exact același pentru profesor cu cel din actualul plan-cadru într-un liceu care oferă toate specializările, iar elevii au posibilitatea de a aprofunda disciplinele care îi pasionează prin opțiunile din CDEOȘ”, a explicat expertul pe pagina sa de Facebook. 

Cum ar trebui să fie predată Istoria ca-n afară

Una dintre marile provocări ale profesorilor de Istorie este abordarea strict cronologică pe care o preiau din universitate, consideră Fabiola Hosu. „Această abordare îi împiedică adesea să își dea seama că Istoria nu este doar o succesiune de evenimente, ci un instrument esențial de antrenament al gândirii critice”, scrie Fabiola Hosu pe pagina sa de socializare. 

În sistemele educaționale din Marea Britanie, SUA, Canada sau Australia, Istoria nu este predată ca un lung șir de date și evenimente, ci prin teme, studii de caz și întrebări-cheie, continuă expertul: „Elevii analizează marile procese istorice pentru a înțelege conexiunile dintre trecut și prezent”. De exemplu: Cum s-au format și s-au prăbușit marile imperii? Cum au evoluat drepturile omului și democrația? Ce tipare putem observa în revoluțiile istorice? Cum au influențat conflictele globale lumea în care trăim astăzi?

„Dacă predăm Istoria doar cronologic, elevii riscă să vadă trecutul ca pe o serie de fapte fixe, nu ca pe un proces în continuă reinterpretare. Dar Istoria ar trebui să îi învețe cum să analizeze surse, să pună întrebări, să evalueze perspective diferite și să înțeleagă de ce evenimentele s-au întâmplat, nu doar când”, continuă specialista.  „Putem face această schimbare și în România?”, se întreabă ea. Da, pentru că noile planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate, iar profesorii de Istorie au acum șansa de a transforma modul în care elevii percep trecutul. „Este momentul să depășim simpla memorare a faptelor și să construim lecții care să stimuleze curiozitatea și gândirea critică”.

 Istoria este, înainte de toate, un antrenament de „good questioning”, consideră Fabiola Hosu: „Ne ajută să punem întrebările potrivite, să vedem dincolo de date și evenimente, să descifrăm tipare și să înțelegem de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dacă elevii învață doar să memoreze informații, dar nu să le chestioneze, atunci pierdem adevărata miză a Istoriei ca disciplină. În loc să îi întrebăm doar „ce s-a întâmplat în anul X?”, poate ar trebui să îi provocăm cu „de ce acest eveniment a fost posibil?”, „ce perspective diferite există asupra lui?” sau „cum ne influențează astăzi?”.

Aceasta este marea provocare pentru profesorii de Istorie: să transforme această disciplină dintr-un exercițiu de reținere a datelor într-un teren de antrenament pentru gândire critică și întrebări puternice, a mai precizat specialista.