Creierele viitorului. Studenţi eminenţi în străinătate

0
0
De la stânga la dreapta: Ada Raluca Popa, Oana Tifrea Marciuska şi Sergiu iliev    FOTO: Arhivele personale
De la stânga la dreapta: Ada Raluca Popa, Oana Tifrea Marciuska şi Sergiu iliev    FOTO: Arhivele personale

„Adevărul” vă prezintă trei români care învaţă la universităţi prestigioase din Statele Unite ale Americii şi din Europa. Ei au ajuns în finala Galei Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS)

Tinerii finalişti la Gala Ligii Studenţilor Români în Străinătate, ceremonie programată joi, sunt viitori cercetători, medici, astronauţi, programatori de top sau informaticieni care vor aduce prestigiu României. Mai mult de atât, ei contribuie deja la dezvoltarea ştiinţei, a cunoştinţelor şi a tehnologiei. De la personaje recunoscute la nivel mondial, precum inventatorul Ionuţ Budişteanu, până la tineri de care nu aţi mai auzit până acum, sute de studenţi de la cele mai prestigioase universităţi din lume s-au înscris în competiţia organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). Tinerii aceştia se specializează în cele mai avansate domenii, precum ingineria aerospaţială sau informatica – protejarea datelor, însă este puţin probabil ca vreunul dintre ei să poată profesa în România la nivelul din Occident, oricât de mult şi-ar dori să se întoarcă.

Concursul LSRS are opt categorii - Europa universitar, Europa post-universitar, America de Nord universitar, America de Nord post-universitar, Alte Continente, România, Erasmus şi Arte - şi este o modalitate de a le recunoaşte meritele acestor români deosebiţi.
Cât despre LSRS, lansată în 2009, este o organizaţie non-guvernamentală cu peste 8.500 de membri din peste 50 de ţări. Membrii LSRS sunt studenţi în străinătate, absolvenţi de studii peste hotare sau tineri din România care doresc să-şi continue studiile în străinătate. Organizaţia este administrată de peste 300 de voluntari activi, în 39 filiale şi reprezentanţe în întreaga lume.

Ada Raluca Popa va fi profesor universitar la Berkeley

Doctorand în informatică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), din Statele Unite, sibianca Ada Raluca Popa urmează să devină profesor universitar la Berkeley, tot în America,  după ce îşi termină teza despre protejarea datelor confidenţiale sau private împotriva hackerilor. A ales domeniul IT fiindcă a fascinat-o. "Vedeam cum informatica pătrunde în fiecare aspect al vieţii, nu doar în calculator, dar şi în telefonul celular, în avioane, în sistemele bancare, în maşinile pe care le conducem, în ceasuri şi în multe altele. Ideea de a putea programa şi controla toate aceste obiecte mă entuziasma enorm", a povestit ea pentru “Adevărul”.

ada raluca popa gala LSRS arhiva personala

Ada şi-a ales ca temă de doctorat securitatea datelor, din două motive. În primul rând, spune ea, este o problema importantă. "Milioane de date personale sau confidenţiale se fură sau se modifică în fiecare an. Securitatea datelor este importantă şi pentru a împiedica frauda sau chiar crima — datele corupte pot face avioane să se prăbuşească sau stimulatorul cardiac ce menţine viaţa unui om să se întrerupă. Al doilea motiv este că securitatea combină gândirea matematică şi teoretică cu ingineria, o combinaţie irezistibilă pentru mine", a spus ea.

A ales să continue cariera în mediul academic, în loc să se angajeze la o companie IT precum Google, fiindcă astfel va putea rezolva probleme importante din IT şi va putea contribui la dezvoltarea cunoştinţelor şi posibilităţilor lumii, pe când la o companie ar fi trebuit să rezolve numai problemele instituţiei. În plus, Berkeley, unde va preda, este o universitate din Silicon Valley, în California, raiul programatorilor, şi companiile de-acolo le pun la dispoziţie cercetătorilor resurse incredibile.

Întrebată dacă vrea să se întoarcă în România, ea spune că da, însă i-ar fi foarte dificil să trăiască dintr-un salariu de profesor aici, deci nu ar putea să facă tot ceea ce îşi doreşte cu adevărat. " Dacă România ar ajunge la un nivel comparabil cu Occidentul, nu exclud posibilitatea de a mă întoarce. În momentul de faţă, din păcate, un profesor din România nu primeşte la fel de multe resurse, plată şi respect precum un profesor în State. Dacă aş fi profesoară în România, n-aş putea să mă ajut nici pe mine, n-aş putea ajuta nici ţara. Consider că, momentan, modul cel mai eficient în care aş putea contribui este să vin şi să predau un curs ocazional, să prezint cum este mediul academic în afară şi să întocmesc proiecte de colaborare cu cei din România", a încheiat ea.

Sergiu Iliev, de la “Star Wars” la inginerie aerospaţială

Seria de filme „Star Wars” l-a inspirat pe Sergiu Iliev să studieze inginerie aerospaţială la Imperial College London (Marea Britanie), aflându-se acum în anul trei. Originar din Năvodari, el a povestit că era fascinat, în copilărie, de filmele din seria “Războiul stelelor” şi a decis că vrea să aducă la realitate, într-o zi, visul de a călători în spaţiu cu navele din film. Visul unui copil s-a transformat în timp în cariera academică a unui tânăr care acum vrea să lucreze la NASA în inginerie aerospaţială.

Sergiu Iliev gala LSRS arhiva personala

Întrebat ce tehnologie ar vrea să aducă la viaţă din universul „Star Wars”, el a explicat că ar fi cel mai util să dezvoltăm generatorul de câmp „hiperdrive” şi motoarele „repulsolift”. "Motoarele sunt capabile să genereze un câmp antigravitaţional, care ar putea ridica o navă în spaţiu fără a consuma sute de tone de combustibil de rachetă. În plus, ar permite manevrarea navelor la viteze foarte mari, fără a zdrobi persoanele din interior. Însă cea mai importantă tehnologie este <<hiperdrive>>, care permite călătoria între stele în doar câteva ore şi este esenţial ca asta să se poată întâmpla fără a trece prin efectele relativiste de contracţie a timpului. Un <<hiperdrive>> ar permite omenirii să exploreze planete din alte sisteme, lucru care este imposibil în prezent", a explicat cu mult entuziasm Iliev. Dacă ar fi să ajungă astronaut, studentul spune că Marte este o planetă care ar putea găzdui o expediţie de studiu ştiinţific pe o perioadă îndelungată. Sau lunile lui Jupiter şi Saturn, adaugă el. "Pe termen scurt, cred că în viitor vor fi şi astronauţi responsabili cu turismul spaţial, în eventualitatea construirii unei staţii spaţiale tip hotel", crede tânărul. Întrebat cum va arăta tehnologia peste 100 de ani, Sergiu spune că, în 50 de ani, "vom avea o prezenţă umană permanentă pe un alt corp ceresc, iar în 100 de ani vom avea tehnologia necesară pentru a călători de pe Pământ pe Marte, aşa cum putem merge acum într-o croazieră peste ocean".

În ceea ce priveşte activitatea sa de la facultate, el a creat deja câteva gadget-uri, precum un balon care a zburat la 19 kilometri altitudine, un motor de rachetă hibrid şi un miniavion cu radiocomandă. De asemenea, a mai proiectat, construit şi testat o turbină eoliană printată în 3D şi un robot zburător, toate acestea făcând parte din curriculum.

Oana Tifrea-Marciuska, doctorat în informatică la Oxford

Oana Tifrea-Marciuska este doctorand în anul III la Oxford (Marea Britanie), unde beneficiază de o bursă Google ca să dezvolte noi metode de căutare, să studieze modul în care comunică oamenii, combinând teorii din ştiinţele sociale, economie şi filosofie transpuse în limbajul inteligenţei artificiale.

oana tifrea marciuska gala LSRS arhiva personala

"Informatica este o pasiune deoarece pot rezolva probleme şi aduce inovaţii în domenii foarte diverse, de la recunoaşterea automată a umorului în texte, la crearea de jocuri pentru copii care au probleme de înţelegere a textului", a spus ea. Oana a acumulat deja experienţă în şase ţări, fiind sprijinită cu burse, şi a creat o societate de informatică pentru femei la Oxford. "Avem nevoie de mai mulţi informaticieni-fete pentru că diversitatea e foarte importantă când creezi un soft pentru toată lumea. Au fost studii care au arătat că oamenii pot fi subiectivi şi pot avea prejudecăţi când au în faţă un CV cu un nume de fată. Prin activităţile în care sunt implicată, doresc ca femeile să aibă mai multe modele, mai multă încredere în ele şi să fie mai informate şi mai îndrăzneţe", a explicat Oana demersul său.

Întrebată cum a descoperit informatica în copilărie, ea a povestit că în clasa a IX-a a primit primul ei calculator şi de acolo a început totul. "Informatica îţi creează o gândire algoritmică şi, la fel ca matematica, necesită mai mult exerciţiu decât memorare, ceea ce m-a atras foarte mult. Acum, mă mai atrage şi flexibilitatea, fiindcă poţi să lucrezi de oriunde, poţi schimba domeniul şi înveţi în fiecare zi", a spus ea.
Oana spune că intenţionează să se întoarcă în România, dar mai târziu. Deocamdată îşi doreşte să termine doctoratul şi să lucreze la un proiect interesant. "Voi aplica în mai multe locuri, iar apoi mă voi hotărî care este cea mai bună opţiune în acel moment. Îmi doresc să învăţ cât mai mult şi, într-o zi, vreau să aduc acasă experienţa mea", a conchis tânăra.
 

Mai multe - Educație

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite