Cîmpeanu: Profesorii vor participa la cursuri anticorupţie. Ce prevede metodologia care reglementează lupta cu corupţia în sistemul de educaţie
0Toţi profesorii din România vor urma începând din septembrie cursuri anticorupţie, însă nu se ştie încă cine vor fi specialiştii care le vor preda, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor.
Potrivit acestuia, deja au fost pilotate cursuri anticorupţie pentru 1.500 de profesori, iar organizarea acestora la nivel naţional se va face cu finanţare din fonduri europene. La plecarea sa din funcţie, fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, a semnat, printre altele, şi Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, publicată în data de 7 ianuarie în Monitorul Oficial.
Metodologia, prevede, printre altele, că ministerul Educaţiei poate planifica şi organiza la nivel central şi teritorial, împreună cu structurile specializate ale Direcţiei Generale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, cursuri şi stagii de formare pentru aplicarea metodologiei anticorupţie, pentru personalul din Ministerul Educaţiei şi din structurile subordonate. De asemenea, Ministerul va aduna şi analiza date privind riscurile de corpuţie din structurile administrative ale sistemului de educaţie şi va elabora ghiduri şi proceduri destinate să asigure atingerea obiectivelor şi sustenabilitatea rezultatelor.
Metodologia mai prevede că managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) instruirea persoanelor din sfera educaţiei (cadre didactice, personal de conducere, membri ai consiliilor de administraţie cu privire la modalităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, la importanţa integrităţii);
b) pregătirea activităţilor;
c) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
d) evaluarea riscurilor de corupţie;
e) determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control;
f) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor;
g) reevaluarea riscurilor.
În vederea realizării acestor lucruri, se vor organiza comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie şi vor apărea în sistem, consilierii pentru integritate, care vor avea calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei.
Potrivit metodologiei, sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de către angajaţii structurii sau de către terţi, pentru comiterea unor fapte de corupţie.
Analiza faptelor de corupţie
În procesul de analiză de la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale vor fi incluse următoarele categorii de activităţi, după caz:
- contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice;
- gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor, a fondurilor comitetului de părinţi;
- gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;
- gestionarea mijloacelor financiar-contabile;
- achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;
- gestionarea şi funcţionarea bunurilor aflate în administrare şi a bazei materiale a unităţii de învăţământ;
- acordarea unor aprobări ori autorizaţii;
- gestionarea actelor de studii şi a documentelor de evidenţă şcolară;
- îndeplinirea funcţiilor de control, monitorizare, evaluare şi consiliere;
- competenţa decizională exclusivă;
- recrutarea şi selecţia personalului;
- constatarea de conformitate sau încălcare a legii, aplicarea de sancţiuni;
- constituirea claselor/transferul elevilor;
- gestionarea situaţiilor şcolare;
- încheierea situaţiei şcolare semestriale/anuale a elevilor;
- acordarea premiilor, a recompenselor şi a distincţiilor elevilor;
- respectarea eticii profesionale;
- sancţionarea atitudinilor neadecvate funcţiei de cadru didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ;
- orice alte activităţi prevăzute în regulamentele şi metodologiile specifice.
Principalele categorii de măsuri de prevenire/control sunt următoarele:
a) măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat:
- a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse;
- a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;
- a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;
- a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie;
- a.5) asigurarea comunicării adecvate către terţi a obligaţiilor de conduită a personalului;
- a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;
- a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie;
- a.8) dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;
- a.9) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;
b) măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:
- b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau alte activităţi de verificare a respectării normelor legale;
- b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate;
- b.3) realizarea unor activităţi de control/verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date;
- b.4) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar.
"Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie", se mai arată în metodologie.
Dosarul „Microsoft“. Cine este personajul care i-a jucat pe degete pe politicieni
Codul etic al Ministerului Educaţiei trimite profesorii şpăgari la psiholog
Lecţiile despre respectarea legii, ţinute de magistraţi, nu vor fi obligatorii
Se încarcă comentariile...
