Cât mai costă viaţa de student în România
0Un nou an universitar începe astăzi, 1 octombrie, pentru majoritatea facultăţilor, însă mult aşteptata viaţă de student înseamnă costuri care variază între 600 şi 1.300 de lei pe lună, în funcţie de oraş. Părinţii şi joburile part time rămân soluţiile de avarie.
1 octombrie înseamnă, în mod tradiţional, prima zi de facultate, chiar dacă unele instituţii au ales să-şi deschidă porţile de la începutul săptămânii.
Este ziua în care “bobocii” dau piept prima dată cu mediul universitar, în timp ce „seniorii“ analizează noile oportunităţi. Mulţi se tem însă că nu vor face faţă costurilor din ce în ce mai mari pe care le implică viaţa de student, cheltuieli care pot ajunge şi la 1.000-1.300 de lei în Capitală.
Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au avertizat, de altfel, că taxele de şcolarizare au crescut în 81% din universităţi, în ultimii ani, cu sume care diferă foarte mult de la un centru universitar la altul pentru aceeaşi specializare, ceea ce riscă să sporească abandonul în facultate.
Capitala, cap de afiş
Preşedintele ANOSR, Cristi Popescu, student la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Capitală, spune că Bucureştiul este, de departe, cel mai scump oraş pentru studenţi.
„Aici îţi trebuie minimum 1.000 de lei pe lună ca să te întreţii. În banii aceştia intră cazarea la cămin, transportul, mâncarea, caiete, pixuri şi cheltuielile personale, însă nu prea îţi mai rămân bani de haine şi de distracţie. În general, ne ajută părinţii cu pachete cu mâncare şi sunt studenţi care primesc burse sociale (200–300 de lei, n.r.) sau burse de merit (300–400 de lei, n.r.). Am şi colegi care trăiesc cu 500 de lei pe lună şi mănâncă roşii cu brânză, covrigi, hotdogi şi pufuleţi. Studenţii ştiu unde e cea mai ieftină mâncare”, a explicat Popescu.
El este de părere că pentru a trăi decent ca student aici ai nevoie de cel puţin 1.300 de lei pe lună. Studenţii sunt însă descurcăreţi. „Lucrează ca barmani, bone, vânzători în magazin sau lucrează la call center, unii mai prind şi internshipuri”, a explicat preşedintele ANOSR.
Cluj Napoca: 800 de lei pe lună
La Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca, viaţa este mai accesibilă, un student având nevoie de 500-600 de lei pe lună pentru strictul necesar, spun tinerii.
„Un student care trăieşte în cămin, unde plăteşte în jur de 100 de lei pe cazare, şi care mai primeşte din când în când un pachet de acasă, dă lunar pe mâncare vreo 200 de lei. Dacă nu are pachet şi mănâncă la cantină, i-ar trebui în jur de 300, chiar 400 de lei. O masă cu de toate costă minimum 15 lei aici. În ceea ce priveşte transportul, studenţii de la buget pot circula gratuit cu două linii de transport în comun, iar studenţii de la taxă au reduceri. Dar ca să nu ducă lipsă de nimic, un student ar avea nevoie de un buget de aproximativ 800 de lei”, a explicat Iulia Pop, studentă la Psihologie în anul I de master la UBB.
Iaşi: cazare scumpă în cămine
Şi în Iaşi viaţa de student este mai puţin costisitoare decât în Capitală, deşi Universitatea „Al. I. Cuza”, de exemplu, are unele dintre cele mai scumpe cămine studenţeşti din România, preţurile putând ajunge şi până la 500 de lei pe loc, potrivit unui studiu ANOSR despre taxele universitare.
Reprezentanta studenţilor din Iaşi, Ecaterina Mardare, care studiază la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza”, spune că 500 de lei pe lună însemană o sumă minimă pentru transport, cazare şi mâncare.
„Din păcate, nu am primit în fiecare lună adeverinţele de reducere la transportul în comun, iar un abonament întreg pe câteva linii costă în jur de 800 de lei. Pe mâncare cheltuim în jur de 200 de lei pe lună, iar cazarea la cămin costă între 100 şi 500 de lei pe lună”, a explicat Mardare.
Tânăra trage şi o concluzie dură pentru absolvenţii de liceu care pornesc pe un drum nou de azi: “Fără ajutorul părinţilor, tinerii ar avea nevoie de o bursă de 500 de lei ca să poată supravieţui în facultate“.
Sfaturi pentru “boboci”
Nu chiuliţi de la cursuri, este sfatul general al studenţilor mai mari pentru “boboci”. De asemenea, “seniorii” îi mai sfătuiesc să aibă grijă cum îşi gestionează bugetul şi să se familiarizeze cu regulamentele de funcţionare a universităţii ca să îşi cunoască drepturile.
„Îi sfătuiesc să se ducă la cursuri, să chiulească cât mai puţin ca să nu îşi piardă interesul pentru învăţătură şi să îşi ia notiţe la cursuri, să îşi structureze materia pe care o învaţă, ca să le fie mai uşor, şi să fie organizaţi în general. De asemenea, să aibă grijă cu bugetul; eu, una, nu ştiu cum fac, dar rămân tot timpul fără bani. Ideea e să poţi să-ţi spargi bugetul în fonduri pentru necesităţile principale: cazare, mâncare, transport, dar şi un mic buget pentru distracţie”, spune Ioana, studentă în anul III la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Ea mai spune că nu trebuie neglijată relaxarea, dar nici învăţatul pentru examene. „Să se prezinte la examene, chiar dacă sunt de părere că nu s-au pregătit suficient, examenul este întotdeauna mai uşor când ai foaia în faţă decât ai fi crezut înainte”, îi sfătuieşte Ioana.
Ecaterina Mardare, studentă la Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, îi sfătuieşte pe elevi să meargă la cantina universităţii pentru mâncare bună şi ieftină, să se ducă la casele de cultură pentru activităţi recreative, să citească regulamentul universitar ca să îşi cunoască drepturile, să se înscrie în asociaţii şi să facă voluntariat.
Studii şi mai scumpe în străinătate
Faţă de preţurile din străinătate, românii care studiază în ţară o duc foarte bine. Dacă la Bucureşti viaţa de student costă 1.000 de lei pe lună, în Marea Britanie, destinaţia favorită a tinerilor români plecaţi la studii în străinătate, costurile de trai sunt în jur de 1.000 de lire sterline pe lună, ceea ce însemană peste 5.600 de lei, adică de 5-6 ori mai mult.
„Londra este cea mai scumpă destinaţie universitară din Anglia. Costurile lunare pot ajunge şi la 1.200 de lire pe lună pentru strictul necesar (peste 6.700 de lei)”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul britanic Simon Parker, stabilit de peste 10 ani în România şi care îi ajută pe elevii noştri să intre la cele mai bune universităţi din Regatul Unit.
Banii acoperă cazarea, mâncarea şi transportul, care este foarte scump în oraşele britanice, dar şi cheltuielile personale şi un mic buget pentru distracţie.
„Majoritatea primesc ajutor financiar de la părinţi, dar unii lucrează ca să se poată întreţine. De obicei se angajează la baruri, la restaurante fast food sau la terase. Eu îi sfătuiesc pe elevii mei să încerce să lucreze part time pentru experienţă”, a mai spus Simon Parker.
Medicina din România, magnet pentru studenţii străini
Şi străinii vin la noi să înveţe, în special pentru a deveni doctori, dar şi pentru specializările în limbi străine. Universităţile de medicină sunt un magnet pentru tineri din Franţa, Anglia, Germania şi Israel, spun profesorii.
„Preţurile sunt mai mici în România faţă de taxele universitare din străinătate şi studenţii folosesc diplomele de la noi pentru a se înscrie la rezidenţiat la ei acasă. Taxa este de 5.000 de euro pe an pentru studenţii din alte ţări, inclusiv din UE, dar există şi locuri bugetate de Ministerul Educaţiei prin convenţii interguvernamentale”, a explicat rectorul de la UMF „Carol Davila” din Bucureşti, Ioanel Sinescu.
Secretarul universităţii, Silviu Piţuru, a adăugat că studenţii străini au cursuri intensive de limba română, însă materiile sunt predate în engleză.
„În primii doi ani fac intensiv română ca să poată merge în spitale, unde trebuie să discute cu pacienţii. Majoritatea studenţilor străini sunt din Uniunea Europeană, din Franţa, Anglia şi Germania, dar şi din afara UE: Irak, Siria, Iordania, Israel. Avem în jur de 1.200 de studenţi străini la universitate”, a spus Piţuru.
Şi la Universitatea din Bucureşti (UB) s-au înscris studenţi străini, în jur de 850, interesaţi mai ales de Limbi şi Literaturi Străine, de Ştiinţe Politice sau de Administrarea Afacerilor. În timp ce studenţii europeni au aceleaşi taxe cu românii, cei din afara UE plătesc taxe anuale între 2.000 şi 2.500 de euro pentru un an de studiu.
Există însă pentru ei programul de burse ale statului român şi programele de burse ale Ministerului Afacerilor Externe, prin care li se asigură fie taxa de şcolarizare, fie şi taxa şi o bursă de studiu, mai spun cei de la UB.
Pe aceeaşi temă:
Universităţile îşi deschid porţile zilele acestea, unele dintre ele chiar mai devreme de data stabilită în mod tradiţional, pe 1 octombrie. Universitatea de Vest din Timişoara, spre exemplu, a organizat de luni ceremonia pentru noul an universitar, iar la UBB din Cluj-Napoca facultăţile şi-au primit tot de luni viitorii studenţi.
RAPORT Topul universităţilor româneşti în funcţie de numărul de studenţi
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca are cei mai mulţi studenţi dintre toate universităţile româneşti de stat, potrivit raportului publicat în iulie de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). În schimb, raportul arată o scădere drastică a numărului studenţilor în ultimii ani.
Topul celor mai scumpe cămine studenţeşti. Sibiu, pe primul loc
Căminele Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu sunt cele mai scumpe din ţară, potrivit datelor obţinute de „Adevărul“ de la Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Pe locul doi se află Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, urmată de UMF Cluj.
Studenţii de la Universitatea „Ovidius“ reclamă modul în care s-a făcut repartizarea în cămine
Reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti din Universitatea „Ovidius” Constanţa au adus în discuţie mai multe probleme legate de începerea anului universitar şi de condiţiile din căminele studenţeşti.
Se încarcă comentariile...
