Bacalaureat 2026 | Proba la Logică, mai dificilă decât în anii anteriori. Profesorul Radu Morariu avertizează că pot apărea probleme

Proba scrisă la Logică, susținută joi, 2 iulie, de absolvenții de liceu care au optat pentru această disciplină în cadrul examenului național de Bacalaureat 2026, a fost una mai solicitantă decât în sesiunile trecute, potrivit profesorului Radu Morariu. 

Proba la Logică a examenului de Bacalaureat, analizată de un profesor. FOTO: Unsplash

Cadrul didactic a oferit o analiză detaliată a subiectului pentru „Adevărul”, subliniind că, deși structura examenului a rămas în linii mari aceeași, formularea unor grile și complexitatea anumitor cerințe au creat dificultăți suplimentare pentru candidați. 

El a atras atenția și asupra modului în care evaluatorii ar putea interpreta anumite rezolvări, ceea ce ar putea duce la pierderea unor puncte importante. 

→

Imaginea 1/2: Bacalaureat 2026 Subiecte Logică (1) jpg

Potrivit profesorului Radu Morariu, primul subiect al probei a inclus mai multe elemente care i-au pus în dificultate pe candidați, în special prin modul creativ de formulare a grilelor. El a subliniat că, deși structura generală a examenului nu s-a schimbat, nivelul de dificultate a fost ușor mai ridicat decât în anul precedent. 

„Prin comparație cu sesiunile anterioare, structura examenului de Bacalaureat la disciplina Logică a rămas, în linii mari, aceeași, așa că nu se putea ca subiectele să varieze foarte mult față de ceea ce s-a dat în anii trecuți, însă, totuși, nivelul de dificultate a fost ușor mai ridicat decât cel din anul precedent, pentru că au fost introduse câteva mici capcane în anumite grile, la care elevii trebuiau să fie foarte atenți pentru a răspunde corect, altfel riscând să cadă în eroare”, a explicat profesorul. 

Un exemplu elocvent oferit de acesta este grila numărul 4, care îi întreba pe candidați despre predicatul logic al conversei unei anumite propoziții. 

„Modul de formulare a grilelor a fost unul mai creativ, ca să spun așa, iar un exemplu elocvent în acest sens este grila numărul 4, care îi întreba pe candidați despre predicatul logic al conversei unei anumite propoziții, în condițiile în care, de obicei, întrebările se referă la predicatul logic al propoziției în forma sa directă, iar această schimbare de perspectivă, dacă nu sunt suficient de atenți, poate să îi ducă la un răspuns greșit”, a precizat Morariu.

Capcanele presărate în foaia de examen

Profesorul a subliniat că principiul de bază pe care elevii ar fi trebuit să îl aplice este că, în cazul unei conversiuni logice, subiectul și predicatul se inversează, ceea ce înseamnă că predicatul conversiei este, de fapt, subiectul propoziției inițiale. 

„Din păcate, inclusiv persoana care a furnizat enunțurile pe internet, în pozele pe care le-am văzut a rezolvat incorect acea grilă, subliniind greșit varianta corectă, care de fapt era B, tablouri celebre, nu lalele negre, iar oricum, varianta cu lalele negre nu avea nicio logică, așa că elevii ar fi putut să își dea seama și după acest indiciu, dar nu au făcut-o pentru că nu au fost suficient de atenți la detaliile esențiale”, a adăugat acesta.

Pe lângă grila 4, profesorul a identificat și alte elemente care au crescut dificultatea primului subiect, cum ar fi grila 7, care se referă la conversiunea accidentală, dar nu în forma obișnuită din SAP în PIS, ci din PAS în SIP. „Acesta este același raționament, doar că este exprimat într-un mod diferit față de ceea ce sunt obișnuiți elevii să întâlnească în exercițiile obișnuite, iar acest lucru poate crea confuzie”, a explicat Morariu.

Un alt punct de dificultate a fost reprezentarea Euler de la punctul B, care, potrivit profesorului, conține o contradicție, iar elementele sunt prezentate într-un mod mai puțin structurat. 

„După ce ai stabilit contradicția dintre A și B, trebuie să te uiți la final pentru a vedea cum se raportează E-ul la celelalte elemente, și abia apoi să îi așezi corect pe ceilalți termeni, iar această abordare i-a făcut pe elevi să se plimbe prin descrierea raporturilor, ceea ce reprezintă un element interesant care complică rezolvarea”, a detaliat profesorul. 

La punctul unde candidații trebuiau să stabilească valori de adevăr pe baza reprezentării grafice, există o singură propoziție falsă din total, ceea ce i-ar fi putut determina pe elevi să considere false și alte propoziții. „De obicei, elevii nu se așteaptă ca dintr-un set de nouă propoziții, șapte să fie adevărate, chiar dacă teoretic acest lucru este posibil”, a adăugat Morariu.

Posibile erori de corectare

Profesorul Radu Morariu a atras atenția și asupra unei probleme legate de procesul de corectare, care ar putea afecta notele elevilor. El a subliniat că, în cazul reprezentării Euler de la punctul 1B, există două variante de rezolvare care ar trebui luate în considerare, însă această posibilitate nu este specificată clar în barem.

„Din păcate, evaluatorii nu sunt întotdeauna sunt cei mai străluciți sau mai experimentați, iar mulți dintre ei provin din alte specializări. Cunosc câțiva evaluatori care de obicei mă sună să le rezolv subiectele”, a declarat profesorul.

El a explicat că unii evaluatori ar putea ignora cealaltă variantă de rezolvare, mai puțin evidentă, ceea ce ar putea duce la pierderea unor puncte importante pentru.

„Există riscul ca unii să nu acorde punctajul în mod greșit, ceea ce ar fi nedrept pentru elevi”, a adăugat profesorul.

Analiza subiectelor II și III

La subiectul al II-lea, profesorul a semnalat că a doua cerință, care implică derivarea formulei unei propoziții, a fost una dintre cele mai dificile pentru candidați. Deși acest tip de exercițiu a mai apărut și la simulare, dificultatea a fost amplificată de faptul că ambele raționamente de la punctul D sunt corecte, ceea ce face ca explicația de la punctul C mic să fie mai dificilă.

„Simpla invocare a legii distribuirii termenilor nu este suficientă, ci este necesar să precizeze și modul în care se aplică distribuția, pentru a demonstra că înțeleg cu adevărat enunțul legii, iar acest aspect s-ar putea să îi neliniștească sau să îi deruteze pe unii candidați”, a explicat profesorul Morariu.

În ceea ce privește subiectul al III-lea, profesorul a menționat că unul dintre moduri încalcă o lege a calității, având două premise afirmative și o concluzie negativă, o situație atipică. Deși restul subiectelor sunt clasice și nu se poate varia prea mult dificultatea, în limita posibilităților, autorii au încercat să se joace cu anumite elemente pentru a crea o probă mai provocatoare.

„Nu cred că vor fi atâtea note de 10 câte se obțineau de obicei în anii precedenți, deci se poate spune că examenul de anul acesta a fost puțin mai complicat decât cel de anul trecut”, a concluzionat profesorul Radu Morariu.

Calendarul rămas și condițiile de promovare a Bacalaureatului 2026

Ultima probă scrisă din sesiunea iunie-iulie este programată pentru vineri, 3 iulie, când absolvenții care au urmat studiile într-o limbă a minorităților naționale vor susține examenul la Limba și literatura maternă.

Pentru ceilalți candidați, seria probelor scrise s-a încheiat după testarea de joi.

Rezultatele inițiale ale Bacalaureatului vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, începe perioada de vizualizare a lucrărilor și de depunere a contestațiilor, care continuă pe 8 și 9 iulie.

Contestațiile se soluționează între 9 și 10 iulie, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 13 iulie.

Pentru a promova examenul, absolvenții trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: să susțină toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și să aibă media generală de cel puțin 6 la probele scrise.

Candidații care nu îndeplinesc aceste cerințe sunt declarați „respinși” și pot participa la sesiunea a doua de Bacalaureat, programată în perioada iulie-august 2026, conform calendarului oficial publicat de Ministerul Educației.