Bacalaureat 2016. Rezolvarea subiectelor la Istorie, la Adevărul Live. Profesoară: Proba de Istorie nu este una dificilă, ci este una care necesită atenţie VIDEO

Publicat: 06.07.2016 09:06

Ultima actualizare: 06.08.2022 03:59

Profesoara Mihaela Petreanu a explicat subiectele de la Istorie

Subietele de la Istorie au fost rezolvate la Adevărul Live de către profesoara Mihaela Petreanu, de la Colegiul „I.L.Caragiale” din Capitală. Aceasta a precizat că subiectele pe care le-au avut de rezolvat miercuri absolvenţii de clasa a XII-a au fost uşoare, însă elevii trebuiau să fie foarte atenţie.

Cele mai importante declaraţii

Profesoara Mihaela Petreanu: Proba de Istorie este o probă care necesită foarte mare atenţie din parte elevilor. Nu este o probă dificilă, ci este o probă care necesită atenţie.

De ce să trebuie să fie foarte atenţie? Din cauza anilor?

Nu se încurcă la ani. Este vorba despre cerinţe. Un copil care a lucrat pe parcursul anului nu cred că întâmpină dificultăţi, însă, din cauza emoţiilor, te poţi încurca.

Examenului de bacalaureat la Istorie este structurat pe trei subiecte tip. Subiectul I presupune o analiză pe baza textului, sunt două texte. Primele cinci subpuncte sunt pe baza textului, iar subpunctele 6 şi 7 fac apel la cunoştinţele elevilor, deci nu sunt legate de analiza pe text.

Au fost două texte din perioada modernă, primul legat de perioada 1853, iar cel de-al doilea este referitor la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza din 1859, deci perioadă modernă.

Cel de-al doilea subiect cuprinde Evul Mediu. Şi acesta are cinci subpuncte pe baza analizei textului, 6 face apel la cunoştinţele elevului.

Subiectul al III-lea a fost un subiect pe România postbelică, mai precis un subiect pe constituţiile comuniste. Aveau de făcut un punct de vedere despre evoluţia României spre sfâtşirl secolului XX, practic îndreptarea României spre regimul democratic.

Subiectul I

1. Puterile garante: Franţa, Rusia, Sardinia, Prusia, Marea Britanie

2. „Conferinţa de la Paris (1858) a hotărât ca Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti să rămână entităţi politice separate, avându-ţi fiecare domn şi adunarea sa, care să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, singurele instituţii comune fiind Curtea de Casaţie şi o Comisie Centrală cu sediul la Focşani pentru elabrorarea legilor de interes comun”.

3. Moldova şi Ţara Românescă

4. La textul A, în al doilea paragraf, avem „unioniştii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza”. Aici ei aveau de trecut practic doar litera A.

5. Mergem la sursa B şi căutăm elemente de cauzalitate: „pentru că”. „pentru că oficialităţii austrice continuau să primească orice formă de unire ca un obstacol...” Efect: „acestea au preconizat chiar o intervenţie militară”. Pot fi mai multe relaţii cauză-efect.

6 şi 7 fac apel la informaţiile elevilor.

6. Trebuie să dezvoltăm, după ce menţionăm ceva. Vorbim de statul român modern, deci vorbim de perioada de după 1859.O acţiune politică internă: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza, reforma agrară. Ne putem îndrepta spre domnitorul Carol I, rotativa guvernamentală, proclamarea independenţei României în 1877. Pe plan extern: Convenvenţia militară româno-rusă sau Convenţia de la Bucureşti din 4 aprlie 1877. 1883 - Tratatul încheiat de România cu Imperiul Austro-ungar şi Imperiul German (Tratatul secret şi defensiv).

7. Recomand: România a urmărit realizarea obiectivului naţional. Şi-a menţiunut neutralitatea în Primul Război Balcanic. Perioada interbelică, pe menţinerea păcii şi a securităţii.

Subiectul II.

1. Dragoş

2. Secolul XIV

3 Moldova, Maramureş. Putea fi Transilvania.

4. „Se întruneau periodic”, „spre a alege voievodul”

5.A plecat din Maramureş şi a întemeiat Moldova independentă. Trebuie să explice ce a înţeles din acţiunile lui Bogdan şi să argumenteze din text, cu ghilimele, două informaţii.

Citește și: VIDEO Bacalaureat 2016. Rezolvarea subiectelor la probele de Matematică şi Istorie, la Adevărul Live

6. Tratate în secolul al XV-lea. Scrisoara circulară, Tratatul de la Iaşi cu Matei Corvin, Tratatul de la Hârlău.

Identificăm tratele, ne gândim în ce context au fost redactate şi le aducem în discuţie.

Dacă ne gândim la Scrisoarea circulară ne gândim la faptul că Ştefan cel Mare a obţinut victorie la Vaslui în faţa trimisului lui Mehmed al II-lea, Suleyman Paşa şi se aşteaptă la revanşă. Trimite către toţi principii creştini, pentru a forma o alianţă antiotomană. Primeşte răspuns favorabil de la Matia Corvin. Concluzia. Ştefan Cel Mare se implică în relaţiile internaţionale prin semnarea de tratate în vederea opririi expansiunii otomane.

Subiectul III

Eseul a fost pe Constituţie, Constituţiile din perioada comunistă, din 1948, din 1952, pentru că se cere precizarea constituţiei din perioada stalinistă, Constituţia din 1965 şi constituţia din 1991. Se cere o trecere în revistă a acestor constituţii.

Cauze ale adoptării ale Constituţiei din 1948: abdicarea regelui, deci abolirea monarhiei, şi proclamarea Republicii Populare Române. Dej impune un alt model de Constituţie.

Caracteristici ale Constituţiei din 1952: denumirea ţării - Republica Populară Română, Partidul Muncitoresc - singura forţă conducătoare. Aservirea totală a Republicii faţă de URSS. Există o plajă largă de caracteristici din care elevii puteau alege.

Trăsături ale perioadei lui Nicolae Ceauşescu, Constituţia din 1965: Republica Socialistă Română. Drepturile şi libertăţi. Marea Adunare ca unic legiuitor. Economia bazată pe proprietatea de stat.

Ca punct de vedere: Eseul trebuie să se încheie cu „consider că”, „în opinia mea”. Elevii trebuie să sspună despre revenirea la regimul democratic, pluripartidism, o nouă constituţie, 1991, principiile statului de drept.

Temele: interesante, abordabile. La subiectul de tip III este o perioadă mai recentă. Au fost luaţi prin surprindere de subiectul III, dar s-au descurcat. Nu este un subiect inabordabil. Se aşteptau să fie trecuţi prin mai multe perioade, dar nu pe baza Constituţiilo, cred eu. Cred că se aşteptau la România postbelică, dar şi la altceva. S I şi S II necesită atenţie.

Subiecte Istorie