Aproape 400.000 de copii, înţepeniţi în şcoli mizerabile

Anul trecut, 35% din şcoli au funcţionat fără autorizaţie. Anul acesta, Ministerul Educaţiei schimbă filosofia şi numără elevii din şcoli autorizate.  Ministerul Educaţiei ameninţă cu redistribuirea elevilor din unităţile fără avize, soluţie preferată reparării şcolilor de ţară.

„Nu trebuie să mai vorbim de numărul de şcoli cu sau fără autorizaţie sanitară. Filosofia noastră este să avem cât mai mulţi elevi în şcoli autorizate. "Declaraţia a fost făcută, pentru „Adevărul", de secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Oana Badea.

Potrivit acestei noi filosofii, finanţarea necesară reparaţiilor şi avizării şcolilor cu până la 20 de elevi, şi care ar putea să scadă şi mai mult în următorii ani, nu a fost acordată în această vară şi nici nu va mai fi acordată. „Aceste şcoli au toate şansele să se închidă, din cauza reducerii populaţiei şcolare. Decizia va fi luată însă de la caz la caz. Vom redistribui elevii care pot fi mutaţi la şcoli din apropiere", precizează secretarul de stat. În România există aproximativ 20.000 de spaţii şi clădiri care adăpostesc şcoli. Experienţa ultimilor ani arată că aproximativ o treime dintre ele nu aveau nici atunci avize sanitare la 1 septembrie, începutul oficial al anului şcolar.

La sfârşitul lunii august, Ministerul Educaţiei era în curs de finalizare a situaţiei la nivel naţional privind numărului de şcoli pregătite de începerea anului şcolar.

Progresul vine greu

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat de mai multe ori, în ultimele luni, că şcolile fără avize nu vor funcţiona în următorul an şcolar. În prezent, poziţia sa s-a mai nuanţat. „Obiectivul ministerului este ca 85 la sută din copiii din România să studieze în şcoli care au, ori sunt pe cale să obţină autorizaţie sanitară. Pentru restul de 15 la sută dintre copii, desigur, trebuie să le oferim cele mai bune condiţii pe care le putem oferi acum", a precizat recent ministrul.

România are în prezent o populaţie şcolară de 2.663.000 de elevi, din clasa I până în clasa a XII-a. Dacă 15% din ei rămân în şcolile nereparate, cum sunt multe şcoli de ţară, şi cum îşi propune să reuşească ministrul Daniel Funeriu, înseamnă că 400.000 dintre elevi vor învăţa încă un an în condiţii improprii.

Anul trecut, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, realiza altfel statistica, anunţând lipsa avizului sanitar pentru o treime din şcoli. Potrivit statisticilor Ministerului Educaţiei, există câteva judeţe unde practic nu mai sunt probleme. În Mureş, 99,8% din elevi vor învăţa în şcoli autorizate. Procente asemănătoare ar mai fi în Sălaj, Satu Mare, Covasna şi Braşov. Oficialii ministerului sunt în schimb îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Maramureş, unde numai 67% din elevi vor avea spaţii civilizate de clasă şi din Suceava, unde procentul este şi mai mic 62%.

Situaţia nu e prea bună nici în Bistriţa-Năsăud, Giurgiu şi Bacău. Între timp, Ministerul a cerut tuturor inspectoratelor judeţene să facă toate demersurile, astfel încât procentul de cuprindere al elevilor în şcoli fără autorizaţie să tindă către 5% până la 1 septembrie 2010.

Şcoală fără aviz de 80 de ani, la Buzău

La Scutelnici, în inima Bărăganului, există o şcoală generală într-o situaţie. Şcoala, care funcţionează de 80 de ani, nu a avut niciodată avize. În urmă cu 3 ani, şcoala avea să cunoască o soartă mai bună: a intrat în programul de reparaţii capitale cu fonduri de la Ministerul Educaţiei. Constructorul s-a apucat de treabă, dar nu a fost plătit şi a lăsat lucrarea neterminată după ce a aflat că, din cauza crizei, fondurile s-au epuizat.

„Grupul sanitar a fost ridicat, compartimentat şi chiar s-a pus gresie şi faianţă. S-a făcut şi o fosă septică dar şi un foraj la mare adâncime ca să asigure apa curentă. Totul a rămas însă în conservare, din lipsa banilor", a declarat Mihai Constantin, viceprimarul comunei Scutelnici (judeţul Buzău).

La şcoala din Scutelnici învaţă 130 de elevi în două schimburi. „Văd că nu se face nimic. Asta e, elevii vor merge la toaletă în fundul curţii şi se vor spăla pe mâini cu apa adusă în sticle, de acasă. Aici e ca în Evul Mediu, credeţi-mă", spune o localnică, Maria Dumitru. Pe raza comunei mai sunt două şcoli: în satul Brăgăreasa şi în Arcanu. Nici ele nu au avut vreodată autorizaţie sanitară, însă, cel mai probabil vor primi aviz de la Inspectoratul Şcolar să funcţioneze chiar şi în acest condiţii. De altfel, în comună nu există reţea de apă şi canalizare, deşi primăria a cheltuit bani grei pentru proiecte care nu au obţinut finanţare.

„Nu mai este timp pentru soluţii"

„În judeţ, anul trecut, 11% din elevi au învăţat în asemenea condiţii. Din păcate, şi în acest an o să fie cam aceeaşi situaţie, pentru că e clar că nu mai este timp să se rezolve aceste probleme", a declarat Paul Negoiţă, inspector adjunct ISJ Buzău.

Potrivit normelor actuale, esenţiale pentru obţinerea autorizaţiei sanitare sunt grupurile sanitare dotate cu cabine separate, closete şi apă curentă, ceea ce la şcoala din Scutelnici nu există. Elevii de acolo au renunţat să mai spere că vor avea vreodată asemenea condiţii.

Patru școli gorjene rămân fără căldură iarna aceasta

Patru licee din Târgu‑Jiu au fost debranşate de la reţeaua de gaze naturale cu doar trei săptămâni înainte de începerea şcolii. Primăria datorează furnizorilor 3,5 milioane de lei, jumătate din sumă pentru gaze, în contul Colegiului Economic „Virgil Madgearu", Liceului Agricol „Bârseşti", Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu" şi a Colegiului nr. 3.

Directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu", Petre Ciungu, spune că activitatea şcolii va fi grav afectată după ce vor începe cursurile. „Avem mai multe cuptoare care funcţionează pe gaze, folosite de elevi la practică. Mai grav este însă că nu va fi apă caldă. Sper că nu o să ne apuce frigul fără gaze", spune directorul.