Ce faci când primești Ro-Alert de atac cu drone? Lecțiile de supraviețuire ale unui fost luptător din trupele speciale israeliene

Pentru prima dată, Armata a doborât o dronă care a violat spațiul aerian al României. Incidentul, petrecut vineri, în apropierea localității Padina din județul Buzău, a fost însoțit de noi mesaje RO-Alert transmise populației aflate pe traiectoria aparatului de zbor. Dar ce ar trebui să facă, în realitate, un om când telefonul începe să sune cu o astfel de alertă? David Maxim, fost luptător în trupele speciale israeliene, explică pentru „Adevărul” care sunt regulile ce pot face diferența dintre un comportament prudent și unul care poate pune viața în pericol.

Incidentul a petrecut vineri dimineață, când radarele Ministerului Apărării au detectat, la ora 09:39, o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 kilometri est de Sulina. Drona a pătruns în spațiul aerian românesc și a urmat un traseu deasupra județelor Tulcea, Brăila, Ialomița și Buzău.

Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, care a decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, a lansat o rachetă asupra țintei și a doborât-o deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina.

Președintele Nicușor Dan a confirmat ulterior incidentul și a explicat că intervenția a fost posibilă deoarece drona se afla deasupra unei zone fără locuințe, eliminând riscul producerii unor victime la sol. La misiune au participat și aeronave italiene aflate în România în cadrul poliției aeriene NATO.

Este prima situație în care Armata română distruge efectiv o dronă care a pătruns în spațiul aerian național, după aproape 3 ani în care astfel de aparate au traversat în repetate rânduri sud-estul țării.

În paralel, autoritățile au transmis mesaje RO-Alert către populația din zonele aflate pe direcția de zbor a dronei. Pentru mulți locuitori din estul României, aceste alerte au devenit deja obișnuite. Mai puțin cunoscut este însă modul în care oamenii ar trebui să reacționeze în minutele următoare.

Calmul este primul pas

Primul instinct al multor oameni este să intre în panică, să iasă afară pentru a vedea ce se întâmplă sau să încerce să plece în grabă. Tocmai aceste reacții pot crea un risc suplimentar, avertizează David Maxim. Sistemul RO-Alert este conceput astfel încât populația să aibă timp să se adăpostească, nu să fugă.

„În primul rând, oamenii trebuie să rămână calmi. Nu este nevoie să fugă nicăieri sau să facă lucrurile în grabă, pentru că asta îi poate pune în pericol. Alertele de acest tip lasă suficient timp pentru a reacționa”, a explicat David Maxim.

După primirea alertei, următorul pas este alegerea unui loc cât mai sigur. În lipsa unor adăposturi de protecție civilă funcționale, cea mai bună soluție este rămânerea într-o încăpere aflată cât mai departe de ferestre. Suprafețele vitrate reprezintă unul dintre principalele pericole în cazul unei explozii în apropiere, deoarece cioburile pot provoca răni grave.

„Este important să ne adăpostim în zone cât mai protejate. Cele mai sigure sunt parterul sau etajele inferioare ale clădirilor, în camerele din interior, cu cât mai puține ferestre. Cu cât sunt mai puține suprafețe vitrate, cu atât riscul este mai mic”, a subliniat analistul.

Ce ar trebui să conțină geanta de urgență

Dacă autoritățile cer evacuarea sau situația impune părăsirea locuinței, timpul este esențial. Din acest motiv, David Maxim recomandă ca fiecare familie să aibă pregătită din timp o geantă cu strictul necesar.

„Dacă trebuie să ieșim din locuință, este bine să luăm doar strictul necesar. Nu trebuie să cărăm toate documentele sau lucrurile din casă, dar actele de identitate sunt importante. Este recomandat să avem pregătită o geantă cu apă, medicamente de primă urgență și alte obiecte esențiale. Dacă este noapte, o lanternă poate fi foarte utilă. Dacă ai o geantă pregătită lângă ușă, pe care o poți lua imediat, este ideal”, a explicat David Maxim.

Într-o situație de urgență, telefonul mobil și internetul nu sunt întotdeauna cele mai sigure surse de informare. Rețelele de comunicații sau alimentarea cu energie electrică pot fi afectate. De aceea, fostul militar recomandă existența unui radio simplu, alimentat cu baterii.

„Întotdeauna trebuie respectate instrucțiunile transmise de autorități. Pentru asta este bine să avem la îndemână un radio cu baterii, nu unul care funcționează prin internet sau la priză. Internetul poate cădea, iar alimentarea cu energie electrică poate fi întreruptă. Un radio simplu, pe baterii, este cea mai sigură soluție”, a subliniat specialistul.

România nu are o rețea funcțională de adăposturi

Spre deosebire de Israel, unde populația știe exact unde trebuie să se refugieze la fiecare alertă, România nu dispune de o rețea de adăposturi verificată și funcțională la scară națională. În aceste condiții, oamenii trebuie să identifice singuri locurile cele mai sigure din locuință.

„În România nu avem o rețea de adăposturi de protecție civilă spre care oamenii să se poată îndrepta cu încredere. Există astfel de adăposturi, dar câte dintre ele sunt funcționale este o altă discuție. De aceea, oamenii trebuie să caute zone cât mai bine protejate, cum sunt etajele inferioare ale clădirilor și camerele din interior, cu cât mai puține ferestre”, a explicat David Maxim.

Nu ieși din adăpost până la încetarea alertei

Una dintre cele mai frecvente greșeli este ieșirea imediat după ce zgomotul pare să se fi oprit. Pot trece mai multe minute până când toate fragmentele rezultate în urma unei explozii ajung la sol, iar unele pot avea suficientă energie pentru a provoca răni grave sau chiar decese.

„După declanșarea alertei, trebuie rămas într-o zonă sigură până când autoritățile anunță oficial încetarea acesteia. Nu înseamnă că, dacă au trecut unul sau două minute și nu s-a întâmplat nimic, putem ieși. Fragmentele unei drone sau ale unei rachete pot cădea la multe minute după explozie și la distanțe mari față de locul impactului. Unele pot avea o greutate suficientă pentru a provoca victime”, a subliniat analistul.

După fiecare incident, imaginile cu oameni care filmează dronele sau se apropie de resturile acestora ajung rapid pe rețelele sociale. David Maxim avertizează că un astfel de comportament poate avea consecințe grave.

„Nu trebuie să ieșim pentru a filma evenimentul sau pentru a aduna bucăți de dronă ori de rachetă. Acestea pot fi încă periculoase și chiar pot exploda. Curiozitatea nu trebuie să ne pună viața în pericol”, a explicat David Maxim.

Pregătirea pentru astfel de situații înseamnă și cunoașterea unor reguli elementare de prim ajutor. Până la sosirea echipajelor medicale, oprirea unei hemoragii sau apelul rapid la 112 pot face diferența dintre viață și moarte.

„Este bine să fim pregătiți să acordăm primul ajutor dacă cineva este rănit în apropierea noastră. Trebuie să știm să sunăm la 112, să oprim o hemoragie, să aplicăm un garou dacă este necesar sau, cel puțin, să cerem ajutor cât mai repede”, a subliniat analistul.

Pentru cei care locuiesc la casă, beciul rămâne cea mai bună soluție

În mediul rural, unde multe locuințe nu au subsoluri amenajate ca adăposturi, un beci construit sub o placă de beton poate oferi o protecție semnificativ mai bună decât parterul casei.

„Pentru oamenii care locuiesc la casă, beciul reprezintă o soluție bună de adăpostire. Fiecare își cunoaște locuința și știe cât de sigur este acoperișul, dar, în general, un beci aflat sub o placă de beton oferă o protecție mai bună. Este recomandat să se coboare într-o zonă cât mai adâncă și mai bine protejată”, a explicat David Maxim.

3 ani de incidente au schimbat modul în care România privește amenințarea dronelor

Primele astfel de incidente au fost înregistrate în septembrie 2023, după intensificarea atacurilor Federației ruse asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Atunci, autoritățile au gestionat ezitant comunicarea publică. Fostul președinte Klaus Iohannis a afirmat inițial că niciun fragment de dronă nu a ajuns pe teritoriul României, declarație infirmată ulterior de descoperirea repetată a unor resturi în zona de frontieră. Până la finalul acelui an au fost consemnate cinci incidente, unul dintre ele lăsând în urmă un crater cu diametrul de aproximativ 1,5 metri.

Pe 29 decembrie 2023, autoritățile au confirmat pentru prima dată pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian românesc, episod care a dus la ridicarea de la sol a avioanelor NATO aflate în misiune de poliție aeriană.

În 2024, fenomenul s-a extins. Trei drone neidentificate au fost observate în apropierea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, unul dintre cele mai importante obiective NATO din regiune, iar fragmente de drone au fost descoperite în repetate rânduri la Plauru, Ceatalchioi, Chilia Veche și Grindu. În paralel, locuitorii din nordul județului Tulcea au început să primească tot mai frecvent mesaje RO-Alert. În total, anii 2023 și 2024 au cumulat aproximativ 20 de incidente.

Anul 2025 a adus atât o intensificare a incidentelor, cât și o schimbare a cadrului legal. Până la începutul anului erau deja documentate 12 cazuri în care fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul României, dintre care 11 confirmate ca fiind de origine rusă. În februarie, după noi încălcări ale spațiului aerian, Parlamentul a adoptat legea care permite armatei să doboare drone și rachete intrate neautorizat în spațiul aerian național.

Cu toate acestea, pe 14 septembrie 2025, o dronă rusească a rămas aproape 50 minute deasupra României. Deși piloții militari primiseră autorizația de a deschide focul, au decis să nu o facă pentru a evita riscul producerii unor victime la sol.

În noiembrie, o altă dronă a traversat patru județe înainte de a se prăbuși într-o gospodărie din Puiești, iar în decembrie România a neutralizat pentru prima dată o dronă maritimă în Marea Neagră.

Seria incidentelor a continuat și în 2026. Numai în prima jumătate a anului au fost raportate 14 incidente. Cel mai grav s-a produs pe 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc cu 10 etaje din Galați, rănind două persoane. Potrivit Ministerului Apărării, aparatul nu a putut fi doborât deoarece timpul de reacție a fost insuficient.