Exclusiv Summitul de la Paris schimbă securitatea internațională. Expert: „Vom fi liberi și suverani doar cu ajutorul americanilor”
0Summitul de la Paris schimbă paradigma de securitate internațională, vizând o pace în condițiile în care teritoriile țării atacate rămân la agresor. „Vom fi independenți, suverani, cu unitatea națională și teritorială doar cu ajutorul americanilor”, a susținut analistul Hari Bucur-Marcu.
Coaliția de Voință („Coalition of the Willing”) – un grup de circa 35 de țări, inclusiv SUA, Franța, Marea Britanie, state din UE și Ucraina — s-a reunit, la începutul săptămânii, la Paris pentru a discuta cum să ofere garanții de securitate Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace sau a unui armistițiu.
Țările participante au emis o declarație comună de angajament pentru garanții de securitate robuste și legale pentru Ucraina, care ar urma să se activeze odată cu intrarea în vigoare a unei încetări a focului.
Se subliniază că suveranitatea și capacitatea de apărare a Ucrainei trebuie să fie parte integrantă a oricărui acord de pace, iar garanțiile vor completa acordurile bilaterale dintre Ucraina și statele aliate.
S-a discutat despre mai multe elemente concrete: înființarea unui mecanism de monitorizare a armistițiului – un sistem condus de Statele Unite, cu participarea aliaților europeni pentru a urmări respectarea încetării focului; continuarea sprijinului pentru armata ucraineană (echipamente, instruire, finanțare); o forţă multinațională în Ucraina după un armistițiu (de exemplu, baze logistice și facilități sprijin) – nu ca forță de luptă, ci ca garant de securitate și stabilizare.
Macron și Starmer au menționat posibilitatea dislocării trupelor franceze și britanice în astfel de roluri.
Au rămas însă în suspensie chestiuni importante. De exemplu, Ucraina nu a primit încă un răspuns clar și fără echivoc privind cum vor reacționa concret aliații dacă Rusia ar ataca din nou după o încetare a focului — Zelenski a cerut asigurări juridice și susținere prin parlamente/congres.
Detaliile privind angajamentele legale (ratificări naționale) și cum vor funcționa exact garanțiile depind de aprobările parlamentare în fiecare țară.
Aliații au făcut un pas semnificativ spre un cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, punând bazele unui sistem de asigurare care să funcționeze după un armistițiu — dar această schemă nu este încă un pact de apărare formal ca NATO, iar detaliile operaționale și juridice sunt în continuare discutate și trebuie ratificate de statele participante.
Bucur-Marcu: „Aceasta este marea importanță a deciziei”
Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu a explicat pentru „Adevărul” importanța deciziei luate la Paris de Coaliția de voință.
El a subliniat că, deși aceste garanții de securitate nu vor fi acceptate de Rusia, acordul este un pas important făcut spre obținerea păcii.
Astfel, dacă până de curând Ucraina nu concepea o încetare a focului fără recuperarea integrală a teritoriului ocupat de Rusia, lucrurile s-au schimbat radical.
Administrația Trump a schimbat politica de susținere a Ucrainei dintr-un război de uzură („cu orice ar fi nevoie și oricât timp ar fi nevoie“) într-o politică de oprire a războiului înainte ca unul dintre beligeranți să fie învins și de pregătire după înghețare a unei păci echitabile și durabile, între Rusia și Ucraina.
Inițial, Ucraina a răspuns, explică Bucur-Marcu, că „nu poate fi de acord cu înghețarea conflictului, în condițiile în care aproape o cincime din teritoriul ei este sub ocupația militară a agresorului moscovit, pe de o parte deoarece nu îi premite Constituția și pe de cealaltă parte deoarece Ucraina nu are nicio garanție că Rusia nu va folosi teritoriul deja ocupat de militarii ruși pentru a lansa în viitor o nouă agresiune asupra restului Ucrainei.”
În urma unor negocieri intense, s-a ajuns spre finalul anului la situația în care președintele Zelenski susține că ar fi de acord cu înghețarea conflictului armat cu Rusia (ceea ce presupune ca Rusia să rămână de facto prezentă pe cea mai mare parte a teritoriilor ocupate), doar că ar avea nevoie de garanții de securitate reale și bine articulate, din partea occidentalilor, astfel încât Rusia nu ar avea nicio șansă să poată redeclanșa agresiunea ei asupra Ucrainei aflate încă sub autoritatea guvernului său, de la Kiev.
„Mai mult chiar, cu puține zile în urmă, la Mar-A-Lago, Florida, reședința președintelui Donald J.Trump, America și Ucraina au ajuns la convenirea în proporție de 95 la sută a unui plan de oprire a războiului și de punere a bazelor unei păci echitabile și durabile între cei doi beligeranți, plan pe care urmează să îl prezinte Moscovei, dar doar după ce restul membrilor Coaliției de voință pentru susținerea Ucrainei în război vor conveni ce garanții de securitate ar putea ei să ofere Kiev-ului, în eventualitatea înghețării conflictului armat”, a explicat analistul.
Conținutul și forma oficială a acestor garanții de securitate pentru Ucraina au făcut obiectul summit-ului de la Paris, încheiat cu o declarație comună.
Se schimbă politica mondial de securitate: teritoriile ocupate nu vor fi eliberate
„Marea importanță a garanțiilor constă în faptul că președintele poate să meargă în Parlament, poate să facă chiar și referendum, din care să rezulte că sunt de acord să renunțe la eliberarea prin luptă a acestor teritorii ocupate de Rusia – circa 20% din teritoriul țării”, a concluzionat Bucur-Marcu.
În plus, arată specialistul, UE și țările occidentale au considerat că în actualele aranjamente de ordine mondială, singura formă de obținere a păcii este ca agresorul să se retragă de pe toate teritoriile ocupate, să își predea criminalii de război și cei care au comis crime împotriva umanității, să plătească toate daunele create prin agresiune etc. „Aceasta este soluția normală pe baza legislației actuale. Nu există altă. Atunci s-a dus o muncă de lămurire la occidentalilor, mai ales la europenilor, ca totuși să accepte un fel de pace respectiv oprire a războiului fără să se dispute practic reparațiile pe care Rusia ar trebui să le dea Ucrainei și în condițiile în care teritoriile ucrainene nu vor fi eliberate. În această discuție vor intra și activele rusești aflate în băncile occidentale”, arată acesta.
Militari europeni vor interveni alături de Ucraina
Analistul explică care vor fi pașii următori. În primul rând, trebuie finalizat documentul. Zelenski a declarat presei internaționale că nu este clar ce se va întâmpla în cazul în care Rusia va ataca din nou Ucraina.
„Documentul acesta ar vrea să fie un fel de document constituțiv, un fel de cartă a Coaliției de Voință pe care fiecare Parlament al statelor membre ar trebui să o ratifice. După ratificare, vor începe constituirea instituțiilor respective”, explică el.
Bucur-Marcu susține că un astfel de acord presupune trimiterea de militari în zonă: „Categoric se vor trimite militari. În momentul în care se face un acord care este ratificat și acesta are, practic, valoarea Tratatului de la Washington, de constituire a NATO. Asta presupune, la fel ca și în cazul NATO, că se va crea și o forță comună care va fi permanentă sau va fi constituită pentru anumite misiuni.”
Expertul vorbește despre mai multe misiuni: cea de monitorizare și verificare a respectării încetării focului și cea de contribuție la ridicarea capacității operative a trupelor ucrainene. „Bineînțeles că cea de-a treia misiune este de pregătire a unor forțe care să fie identificate încă de pe acum și care să fIe capabile ca în 72 de ore să intre în Ucraina și să lupte alături de ucraineni împotriva Rusiei”, precizează Bucur-Marcu.
Bucur-Marcu este de părere cu Rusia nu va accepta un asemenea scenariu, rămânând la ideea ca Ucraina să se predea, însă va trebui forțată să accepte.
Cum se va implica România
Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă, că România nu va trimite trupe în Ucraina. „Contribuția țării noastre va consta în suport logistic, pregătirea militarilor ucraineni în România sau în alte state partenere, precum și participarea la programe comune de înzestrare”, a precizat președintele.
În momentul în care va exista un decupaj clar al responsabilităților pentru fiecare țară, România va avea un act distinct, care va fi aprobat de Parlamentul României.
„Vorbim despre operațiuni militare, iar detaliile privind echipamentele transportate nu pot fi făcute publice. Acesta este motivul pentru care multe dintre acțiunile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei au rămas în regim de confidențialitate. În Parlament vor fi prezentate doar elemente generale, fără a fi precizat numărul militarilor sau locațiile în care vor fi instruiți”, a mai explicat Dan.
Garanțiile sunt împărțite pe patru piloni, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pentru fiecare dintre aer-apă-terestru există un mecanism de răspuns și pentru fiecare din acești patru piloni există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta.
„Pe partea de maritim știți că România împreună cu Turcia și Bulgaria face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns, în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forțele europene sau ale coaliției de voință, 72 de ore un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul acesta este structurat”, a mai precizat președintele României.
Cum poate România să rămână liberă
Întrebat dacă România trebuia să-și asume mai multe responsabilități, Bucur-Marcu a susținut că „România nu are ce să discute pe subiectul acesta, pentru că România nici nu a formulat în Strategia Națională de Securitate niciun fel de politică față de Ucraina.”
Specialistul a subliniat că nivelul de angajare concretă a României în fiecare dintre cele 5 componente ale sistemului de garanții de securitate pentru Ucraina este la latitudinea României, astfel că nu vom fi obligați să ne asumăm operațiuni pe care nu dorim să le îndeplinim. „Forțele ca atare vor fi ca la NATO. Se vor constitui prin voluntariat. România în cadrul NATO trebuie să pregătească niște trupe la un anumit nivel, dar le trimite în misiune doar dacă vrea. După ce ne-am angajat la ceva, la orice, prin Președinte și Parlament, ca autorități prin care ne exercităm suveranitatea, va trebui să ne ținem de acel angajament, altfel suferind consecințe și morale, dar mai ales juridice, la nivel internațional”, a explicat analistul.
Întrebat care ar fi varianta optimă de implicare a României în această Coaliție, Bucur-Marcu a susținut „noi nu avem momentul de față decât varianta securității naționale în contextul NATO, iar NATO înseamnă mai ales prezența americană ca forță pe teritoriul Europei. Noi, dacă vrem să fim liberi, independenți, suverani și să avem integritate teritorială și unitate națională, nu putem să facem asta decât dacă America continuă să-și îndeplinească rolul pe care-l are în NATO și în Europa. Altă variantă nu există”.
Prezența SUA în Europa este esențială.
„Dacă vrem să fim independenți, suverani, cu unitatea națională și teritorială, nu putem să o facem decât prin americani”, a subliniat analistul. El susține că dezbaterea privind Groenlanda nu va pune în pericol existența NATO.
În acest context, spune el, România ar „trebui să fie un contribuitor activ la implementarea strategiei SUA. Nu în varianta în care s-ar opune politicii europene, ci din contră să fie vorba despre o politică integrată, euroatlantică”.
Se încarcă comentariile...
