Video Nicușor Dan explică rolul României în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Documentul va fi aprobat de Parlament
0Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți la reuniunea aliaților Ucrainei din cadrul Coaliției de Voință, la Paris, și a prezentat rolul României în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Șeful statului a subliniat că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar va contribui cu suport logistic, instruirea militarilor ucraineni și participarea la programe comune de înzestrare, iar toate angajamentele asumate de statele participante vor fi supuse aprobării parlamentelor naționale.
„Obiectivul coaliției este de a contura garanții de securitate pentru Ucraina după obținerea păcii, astfel încât să existe certitudinea că Ucraina nu va mai ajunge în situația în care se afla înainte de începerea războiului. A fost adoptat un document public de către toate statele participante la această coaliție. De asemenea, a fost definit un document militar care stabilește modul de exercitare a acestor garanții, precum și responsabilitățile fiecărui stat participant la coaliție. Statele Unite fac parte din aceste garanții de securitate, ceea ce demonstrează existența unui parteneriat transatlantic solid”, a declarat președintele la finalul reuniunii aliaților Ucrainei.
Întrebări din partea presei:
UPDATE 21.35 Proiectele majore pentru România
Ca să construiești un proiect de țară, este nevoie de contribuții din partea mai multor categorii profesionale. Îmi doresc, în primul rând, să avem o strategie economică clară, care să identifice avantajele noastre competitive, domeniile pe care ar trebui să le stimulăm, precum și sectoarele în care balanța comercială este net negativă pentru România și ce măsuri trebuie să luăm pentru a o echilibra. Am început deja discuții cu specialiști în aceste domenii și sper ca, într-un termen de aproximativ șase luni, să avem o direcție clară.
În ceea ce privește anul 2026, trebuie să stabilim și proiectele României pe fondurile europene pentru perioada 2028–2034. În cursul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, se va decide modul în care va fi structurat bugetul UE și fondurile care vor reveni României. Trebuie să facem tot posibilul ca țara noastră să beneficieze de un buget ambițios pentru dezvoltare și inovare, în special pentru statele mai puțin dezvoltate, cum este România.
Rolul președintelui este să reușească să adune și să coordoneze mai mulți oameni capabili să ofere răspunsuri coerente și să construiască o strategie clară pentru România.
UPDATE 21.30 Mărirea taxelor
Mi-ar fi plăcut să nu crească nicio taxă, însă aceasta este o chestiune care ține de Guvern. Nu vreau nici să apăr, nici să acuz. Există o anumită flexibilitate pe care legea o acordă autorităților locale, însă sunt și taxe care, raportat la inflația din ultimii ani, nu au mai fost majorate de foarte mult timp.
Mai departe, dacă vor exista creșteri, acestea țin de deciziile Guvernului. În ceea ce mă privește, eu am o mașină pe care nu am mutat-o de la Făgăraș la București, iar încă nu am primit decizia de impunere pentru aceasta.
UPDATE 21.25 Numirile la parchete și servicii de informații. Va avea PSD un cuvânt de spus?
Această coaliție există, funcționează și are în spate dorința românilor ca România să rămână stabilă și prooccidentală. Mă aștept ca ea să fie una stabilă, cu eventuale modificări minore.
În ceea ce privește numirea șefilor serviciilor de informații, trebuie subliniat că președintele face propunerile, iar Parlamentul are rolul de a le valida. Din acest motiv, este firesc să existe discuții prealabile, astfel încât numirile să fie asumate și aprobate.
În cazul șefilor de parchete, procedura este una clară și va fi lansată în zilele următoare. Procurorii care doresc să ocupe funcții de conducere își vor depune candidaturile, ministrul Justiției va înainta propunerile, iar președintele va decide dacă le numește sau dacă le retrimite. Și în acest caz, consider normal să existe o consultare între președinte și premier.
Dacă PSD se opune, veți da înapoi pentru a rămâne PSD la guvernare?
Trebuie să facem diferența între declarațiile publice și acțiunile politice concrete. Am văzut multe declarații. Acțiunea politică, har Domnului, a fost în sensul păstrării acestei coaliții. Legea impune ca deciziile să fie împărțite, iar acest mecanism funcționează tocmai pentru a asigura echilibrul și stabilitatea.
UPDATE 21.10 Amenințările SUA la adresa Groenlandei
Nu vorbim despre o intenție oficială a administrației americane. Au existat doar anumite declarații. Situația este însă cu totul diferită: Groenlanda este un teritoriu autonom, face parte din coroana daneză și este, în același timp, teritoriu NATO.
UPDATE 21.08 Rolul României în privința garanțiilor pentru Ucraina
România nu va trimite trupe în Ucraina. Contribuția țării noastre va consta în suport logistic, pregătirea militarilor ucraineni în România sau în alte state partenere, precum și participarea la programe comune de înzestrare.
Pentru ca documentul adoptat astăzi să nu rămână o simplă declarație de intenție, angajamentele asumate de fiecare stat vor fi supuse aprobării parlamentelor naționale. În momentul în care va exista un decupaj clar al responsabilităților pentru fiecare țară, România va avea un act distinct, care va fi aprobat de Parlamentul României.
Vorbim despre operațiuni militare, iar detaliile privind echipamentele transportate nu pot fi făcute publice. Acesta este motivul pentru care multe dintre acțiunile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei au rămas în regim de confidențialitate. În Parlament vor fi prezentate doar elemente generale, fără a fi precizat numărul militarilor sau locațiile în care vor fi instruiți.
Garanțiile sunt împărțite pe patru piloni, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pentru fiecare dintre aer-apă-terestru există un mecanism de răspuns și pentru fiecare din acești patru piloni există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta. Pe partea de maritim știți că România împreună cu Turcia și Bulgaria face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns, în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forțele europene sau ale coaliției de voință, 72 de ore un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul acesta este structurat.
Reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, la care a luat parte și președintele Nicușor Dan, a avut loc la Palatul Élysée.
Summitul a reunit lideri din 35 de țări care sprijină Ucraina și are ca obiectiv afișarea unei „convergențe” între Statele Unite, statele europene și Kiev în ceea ce privește „modalitățile operaționale” ale garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a anunțat Palatul Élysée, potrivit AFP.
Se încarcă comentariile...
