Tulsi Gabbard a crescut într-o comunitate Hare Krishna. Cine este guru-ul care ar fi influențat-o ani la rând

Fosta directoare a serviciilor naționale de informații din SUA, Tulsi Gabbard, ar fi rămas ani de zile sub influența liderului unei mișcări religioase în care a crescut.

Donald Trump și Tulsi Gabbard/FOTO:EPA/EFE

Pe 19 iunie, Tulsi Gabbard a demisionat din funcția de director al serviciilor secrete naționale ale SUA. Fostă vedetă în ascensiune a politicii americane (cea mai tânără membră a Camerei Reprezentanților din Hawaii și prima femeie hindusă din Congres), a fost banală în perioada petrecută la conducerea serviciilor secrete, cu excepția, poate, a campaniei sale împotriva adversarilor politici ai lui Donald Trump. Totuși, acest lucru nu a ajutat-o ​​pe Gabbard să devină una dintre confidentele de încredere ale președintelui, demisionând 15 luni mai târziu. După plecarea sa, The Washington Post a publicat o investigație despre cum Gabbard, deja o politiciană proeminentă, ar fi putut rămâne sub influența liderului mișcării religioase în care a crescut. Iată ce știm despre acest lucru.

Tulsi Gabbard s-a născut în Samoa Americană, un teritoriu american din Pacificul de Sud. La vârsta de doi ani, s-a mutat în Hawaii cu părinții ei. Părinții ei au fost discipoli ai unui guru local, devotul lui Krishna, Chris Butler. În anii 1970, el a fondat organizația religioasă Fundația „Știința identității” (SIF), ai cărei adepți îl venerează pe Krishna ca zeitate supremă și practică yoga, meditația și sunt vegetarieni. Unii foști membri au numit comunitatea lui Butler un cult, dar grupul însuși neagă acest lucru.

Butler era interesat de politică. El susținea înlocuirea administratorilor incompetenți cu „oameni sfinți”, iar adepții săi - inclusiv părinții lui Gabbard - erau activi în politica hawaiană. Cu toate acestea, opiniile guru-ului erau eclectice: se opunea musulmanilor și homosexualilor, controlului armelor și școlilor publice, dar promova și anticapitalismul și o agendă ecologistă.

Gabbard a intrat în politică la vârsta de 21 de ani, devenind cea mai tânără persoană aleasă vreodată în legislativul statului Hawaii. Ulterior, a servit în Garda Națională și a participat la două misiuni în Orientul Mijlociu. În 2012, a devenit prima persoană de origine samoană și prima adeptă a hinduismului aleasă în Congresul SUA, depunând jurământul pe Bhagavad Gita, unul dintre textele sacre ale hinduismului.

O carieră politică marcată de poziții independente

În cadrul Partidului Democrat, Gabbard a fost considerată inițial o figură în ascensiune, ocupând funcția de vicepreședinte al formațiunii. Cu toate acestea, opiniile sale au intrat frecvent în contradicție cu linia oficială a partidului.

În 2016, l-a susținut pe Bernie Sanders în competiția pentru nominalizarea democrată, iar patru ani mai târziu a încercat fără succes să obțină ea însăși candidatura la președinție.

După retragerea din Congres, Gabbard a devenit tot mai critică la adresa democraților și a politicii externe americane. În contextul invaziei ruse în Ucraina, ea a afirmat că războiul ar fi putut fi evitat dacă administrația americană ar fi luat în considerare preocupările Rusiei privind extinderea NATO.

Relația cu Donald Trump și mandatul în fruntea serviciilor de informații

În 2024, Gabbard s-a alăturat oficial Partidului Republican și a devenit una dintre susținătoarele publice ale lui Donald Trump. După revenirea acestuia la Casa Albă, ea a fost numită director al serviciilor naționale de informații, funcție care presupune coordonarea a 18 agenții americane, inclusiv FBI și CIA.

Numirea a stârnit îngrijorări în comunitatea de informații, întrucât Gabbard nu avea experiență profesională directă în domeniu.

Mandatul său a fost marcat de decizii controversate și de inițiative considerate de critici drept profund politizate. Ea a susținut investigații privind alegerile prezidențiale din 2020 și a contestat concluziile oficiale referitoare la interferența Rusiei în scrutinul din 2016.

În cele din urmă, relația sa cu Trump s-a deteriorat. Divergențele privind politica externă, în special în legătură cu Iranul, au contribuit la marginalizarea sa în cercul restrâns al președintelui.

Potrivit unor relatări din presă, Gabbard nu a fost implicată în decizii importante de securitate națională luate ulterior de administrație și ar fi fost supusă unor presiuni pentru a părăsi funcția. Oficial, ea și-a justificat demisia prin dorința de a-și sprijini soțul, diagnosticat cu cancer.

Documente interne și presupusa influență a lui Chris Butler

Investigația The Washington Post se bazează pe aproximativ 25.000 de pagini de documente și corespondență furnizate de Rebecca Salzburg, fostă membră a comunității lui Butler și fostă colaboratoare în campaniile electorale ale lui Gabbard.

Printre documente se află sute de note și recomandări adresate cercului apropiat al politicienei între 2011 și 2017, perioada în care aceasta activa în Congres.

Potrivit investigației, recomandările vizau o gamă largă de subiecte: de la proiecte legislative și poziții politice până la formulări exacte care urmau să fie utilizate în discursuri publice, interviuri televizate sau postări pe rețelele sociale.

Analiza realizată de jurnaliști asupra a 32 de interviuri acordate de Gabbard în perioada 2014–2016 a indicat că, în majoritatea cazurilor, aceasta a folosit expresii foarte apropiate de cele recomandate anterior în respectivele note.

Documentele conțin și observații critice la adresa politicienei. Autorul anonim îi reproșa lipsa de implicare în anumite dezbateri publice și considera că unele dintre intervențiile sale erau insuficient dezvoltate sau lipsite de originalitate.

Rebecca Salzburg susține că autorul acestor recomandări era chiar Chris Butler, care și-ar fi ascuns identitatea și și-ar fi transmis mesajele prin intermediul altor adepți ai organizației. Ea afirmă că influența liderului religios asupra lui Gabbard a continuat mult după intrarea acesteia în politica națională.

Acuzații privind o campanie coordonată de susținere online

Investigația mai susține că persoane asociate cu organizația lui Butler ar fi desfășurat timp de mai mulți ani o campanie online de susținere a lui Gabbard, publicând comentarii favorabile pe rețele sociale și pe site-uri media.

Potrivit documentelor analizate, astfel de activități ar fi continuat inclusiv după demisia sa din funcția de director al serviciilor naționale de informații.

Reacțiile celor implicați

Reprezentanții Fundației „Știința identității” nu au contestat autenticitatea documentelor prezentate de The Washington Post, însă au respins afirmația că acestea ar fi fost redactate de Chris Butler.

Totodată, organizația a pus sub semnul întrebării credibilitatea Rebeccăi Salzburg, argumentând că aceasta a părăsit comunitatea în urma unor conflicte și că ar avea motive personale pentru a afecta reputația grupării.

Tulsi Gabbard nu a comentat public informațiile din investigație. Membrii echipei sale au descris articolul drept un atac motivat de prejudecăți religioase și au respins concluziile prezentate de publicație.

Investigația readuce în atenție întrebări mai ample privind influența pe care liderii religioși sau organizațiile spirituale o pot exercita asupra unor personalități politice aflate în poziții de mare responsabilitate publică, precum și dificultatea de a delimita convingerile personale de procesul decizional în funcțiile de stat.