SUA vor investi 9 miliarde de dolari în Armenia pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia. Miza geopolitică din Caucazul de Sud

Statele Unite şi Armenia au semnat un acord de cooperare în domeniul energiei nucleare civile, care ar putea atrage investiţii americane de până la 9 miliarde de dolari, potrivit agenţiei Bloomberg. Înţelegerea urmăreşte să ajute Armenia să îşi diminueze dependenţa de lungă durată faţă de Rusia în sectorul energetic.

Vicepreședintele SUA JD Vance și premierul armean Nikol Paşinian/FOTO:X

Acordul a fost semnat luni, la Erevan, de vicepreşedintele american J.D. Vance. Documentul, cunoscut sub denumirea de „Section 123 agreement”, creează cadrul legal necesar pentru ca firmele americane să poată exporta tehnologii nucleare, combustibil şi servicii în Armenia.

În baza acestui acord, companiile din SUA vor putea concura pentru un contract destinat înlocuirii centralei nucleare Metsamor, construită în perioada sovietică şi care furnizează în prezent aproximativ 40% din electricitatea Armeniei. Proiectul prevede instalarea unor reactoare modulare mici, considerate mai sigure şi mai flexibile.

Vorbind în faţa presei, J.D. Vance a declarat că înţelegerea ar putea genera exporturi americane iniţiale în valoare de până la 5 miliarde de dolari, la care s-ar adăuga alte 4 miliarde de dolari pe termen lung, prin contracte de furnizare a combustibilului şi servicii de mentenanţă. El a descris acordul drept „un câştig pentru ambele părţi”, subliniind beneficiile pentru securitatea energetică şi crearea de locuri de muncă.

Dependenţa de Rusia

De la obţinerea independenţei, Armenia s-a bazat în mare măsură pe Moscova atât în domeniul energetic, cât şi în cel al securităţii. Centrala Metsamor este operată de compania rusă de stat Rosatom, iar combustibilul nuclear este importat din Rusia. Cu puţin timp înainte de vizita vicepreşedintelui american, reprezentanţi ai Rosatom au purtat discuţii la Moscova cu lideri armeni, propunând o cooperare extinsă pentru dezvoltarea de noi capacităţi nucleare.

Cu toate acestea, guvernul premierului Nikol Paşinian transmite tot mai clar intenţia de a se orienta către tehnologii occidentale, invocând considerente de securitate, diversificare şi suveranitate energetică. Oficialii armeni afirmă că decizia are un caracter strategic, nu doar economic.

Alături de J.D. Vance, premierul Paşinian a declarat că acordul cu Statele Unite deschide „un nou capitol” în relaţiile energetice dintre cele două ţări şi va contribui la diversificarea mixului energetic al Armeniei prin tehnologii „sigure şi inovatoare”.

Miza geopolitică în Caucazul de Sud

Acordul nuclear face parte dintr-un efort mai amplu al Statelor Unite de a-şi consolida prezenţa în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Rusia, Turcia şi Iran, într-un context de reaşezare a alianţelor regionale. Washingtonul şi Erevanul îşi intensifică şi cooperarea în domeniul apărării. Armenia a primit recent drone americane în valoare de 11 milioane de dolari, a anunţat premierul Paşinian.

Marţi, vicepreşedintele american urmează să se deplaseze la Baku, unde sunt aşteptate discuţii cu oficiali azeri pe teme de securitate şi energie.

Vizita are loc la câteva luni după ce preşedintele american Donald Trump a intermediat un proiect de acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan. Documentul-cadru prevede şi crearea unui coridor de tranzit prin Armenia, denumit „Trump Route for International Peace and Prosperity” (TRIPP).

După decenii de loialitate faţă de Moscova, Armenia pare să se distanţeze treptat de Rusia şi să se apropie de Europa şi Occident. Procesul are loc fără declaraţii spectaculoase, dar reflectă o schimbare profundă de orientare geopolitică.