Video Procurorul-șef al Procesului de la Nürnberg, răposat la 103 ani. „Implicarea României în Holocaust nu este un lucru de care să fie mândră“ VIDEO
0Născut în România și procuror-șef al celui mai mare proces de crime de război din istorie, Benjamin Ferencz a murit la 103 ani. În iunie 2017, Benjamin Ferencz a acordat un interviu-eveniment pentru Weekend Adevărul, singurul acordat unei publicații românești.

Benjamin Ferencz s-a născut pe pământ românesc, la Şomcuta Mare, lângă Baia Mare, în Maramureș. Avea mai puțin de un an când părinţii lui, evrei de origine, au plecat din România şi s-au stabilit în SUA. După terminarea facultăţii de Drept de la Harvard, Benjamin s-a înrolat în armata SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
La finalul conflagraţiei a fost procuror-şef în cel mai mare proces de crime de război din istorie - Procesul de la Nürnberg. Personalitate marcantă a istoriei, Benjamin Ferencz a acordat în vara lui 2017 un amplu interviu în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“, primul acordat vreodată unei publicaţii din Europa de Est.
Istoria unui procuror legendar
Născut în 1920 în Maramureș şi plecat în America alături de familie pe când avea 10 luni, Benjamin Ferencz era ultimul procuror supravieţuitor al procesului de la Nürnberg. Trăia în Florida şi avea o memorie şi un tonus absolut incredibile.
Contactat pe e-mail în mai 2017, Ferencz a răspuns după doar câteva ore, spunând că este de acord cu interviul şi precizând cu umor ca reporterul „Adevărul“ să aibă mult spaţiu liber pe reportofon, pentru că „o să avem mult de vorbit“.
A fost stabilită o zi pentru realizarea interviului prin telefon şi timp de aproape o oră cât a durat dialogul, reporterul „Adevărul“ a avut marea surpriză să descopere un om absolut fascinant, probabil cel mai optimist om pe care l-a cunoscut vreodată. La 97 de ani, Benjamin Ferencz îşi amintea în cele mai mici detalii informaţii de acum peste 70 de ani, avea o fluenţă verbală şi un şarm impresionante.
A luptat în Al Doilea Război Mondial
Un simbol şi un model în America şi pe glob, Benjamin Ferencz era extrem de puţin cunoscut tocmai în România, ţara sa natală. Absolvise Dreptul la Harvard și încă din perioada studenţiei, a publicat o carte pe teme de crime de război.
Benjamin Ferencz a luptat în Al Doilea Război Mondial sub comanda generalului Patton în campaniile americanilor din Europa, participând inclusiv la debarcarea în Normandia. Spre finalul războiului, a fost transferat la o unitate ce investiga crimele comise de nazişti, de temutele Einsatzgruppen (n. red.- „trupele de acţiune“ coordonate de SS) în Europa de Est, crime comise în special asupra evreilor şi ţiganilor.
A fost în cele mai teribile lagăre, precum Buchenwald, Mauthausen, Flossenbürg şi Ebensee pentru a strânge dovezi şi a descoperit inclusiv jurnalele şi registrele ofiţerilor germani în care aceştia îşi notaseră detaliat toate masacrele comise, deoarece erau siguri că nu vor pierde războiul.
În 1947, la doar 27 de ani, Benjamin Ferencz a fost procuror-şef într-unul dintre procesele de la Nurnberg, proces în care au fost puşi sub acuzare şi condamnaţi, datorită lui, 22 ofiţeri nazişti (dintre care patru au fost executaţi) responsabili pentru moartea a peste un milion de persoane din estul Europei.
Procesul câştigat de către Benjamin Ferencz şi care a durat între 29 septembrie 1947 şi 10 aprilie 1948 este şi astăzi considerat cel mai mare proces pentru crime de război din istorie.
A revenit doar o dată în România
După război, Benjamin Ferencz a continuat să militeze împotriva crimelor de război şi a fost unul dintre fondatorii Curţii Penale Internaţionale de la Haga.
În interviul acordat pentru „Weekend Adevărul“, Benjamin Ferencz a spus că s-a întors în România doar o dată, în 2002, când a închiriat o maşină din Italia şi a mers cu soţia sa, care era originară din Satu Mare, să viziteze România. A fost singura dată când a revenit în România, după ce o părăsise în 1921.
„La vizita din România, am fost impresionat de frumuseţea bisericilor din toate oraşele pe care le-am văzut. România are nişte peisaje rurale minunate, iar arhitectura oraşelor mi-a plăcut. Mi-a plăcut mult arhitectura din Satu Mare, oraşul în care soţia mea a copilărit, mi-a plăcut arhitectura în stil francez de acolo, parcurile şi muzeul pe care l-am văzut”, spunea Benjamin Ferencz în interviul-eveniment acordat pentru ”Weekend Adevărul”.






Fostul procuror-șef al Procesului de la Nurnberg și-a spus tot atunci și opinia despre implicarea României în Holocaust: „Implicarea României în Holocaust nu este un lucru de care România să fie mândră. România s-a alăturat Germaniei în ceea ce priveşte uciderea de evrei. Când germanii au dat peste evrei în teritoriile locuite de români, atitudinea lor a fost să îi lase pe români să îşi omoare propriii evrei şi i-au obligat să facă asta. Au fost persecuţii ale populaţiei româneşti împotriva locuitorilor evrei care erau stabiliţi în România”.
„Sunt fericit tot timpul”
Prima sa misiune ca procuror la Nurnberg a fost să meargă în lagărele de concentare şi să strângă dovezi privind crimele comise de către nazişti pentru viitoarele procese. Şi când strângea dovezi, a dat peste nişte rapoarte ale Einsatzgruppen, trupe aflate sub coordonarea SS. Acestor grupuri de acţiune li se ordonase să ucidă toţi evreii şi ţiganii din teritoriile ocupate de Germania.
Şi Benjamin Ferencz a descoperit că în fiecare zi era trimis de pe front câte un raport top secret la Berlin cu informaţii detaliate privind numărul de oameni ucişi. După ce a strâns toate aceste rapoarte, am descoperit că era vorba de peste un milion de oameni ucişi.
„Iar după ce am analizat toate rapoartele şi dovezile – nemţii erau atât de siguri că vor câştiga războiul încât ţinuseră rapoarte detaliate cu toate crimele comise -, i-am spus generalului Telford Taylor, cu care după război am devenit partener la o firmă de avocatură în New York, că trebuie să deschidem un nou proces la Nurnberg, separat de cel în care apăreau liderii guvernului nazist. Aveam doar 27 de ani şi era primul meu caz. Am reuşit să-i condamn pe toţi cei 22 de inculpaţi, 13 dintre ei au fost condamnaţi la moarte, iar în cazul a patru inculpaţi, aceştia au fost executaţi. Cazul meu a fost o pledoarie a umanităţii pentru lege. Nu am cerut ca inculpaţii să fie tăiaţi în mii de bucăţi sau arşi, am cerut Curţii să aplice legea în numele tuturor oamenilor, în numele demnităţii. Am cerut să se aplice legea pentru crime împotriva umanităţii”, declara Benjamin Ferencz acum aproape șase ani pentru ”Weekend Adevărul”.
La finalul interviului, Benjamin Ferencz a făcut o declarație memorabilă și emoționantă: „Sunt fericit tot timpul. Însă asta nu înseamnă că sunt ignorant. Sunt fericit pentru că realizez cât de norocos sunt: am supravieţuit războaielor, sărăciei. Am trăit o mare parte din viaţă în sărăcie şi vreau să ies din viaţă la fel cum am intrat, sărac, şi am donat milioane de dolari organizaţiilor de caritate. Însă în acelaşi timp plâng pentru lume, pentru toţi cei care mor. Dar dacă plângi în interior, vei râde la exterior şi asta îţi va usca lacrimile”.