Superstiţii la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Ce nu ai voie să faci pe 29 august
0Pe 29 august creștinii prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o sărbătoare de o însemnătate deosebită prin semnificațiile sale. Ioan Botezătorul a fost considerat înaitemergătorul Mântuitorului IIsus Hristos, iar martiriul său este un simbol al sacrificiului total pentru credință.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, prăznuită de Biserica Ortodoxă pe data de 29 august. Este marcat un eveniment biblic, prezentat în Noul Testament, și anume uciderea, la ordinul lui Irod - regele clientelar al Iudeei, a Sfântului Ioan Botezătorul, zis și Înaintemergătorul, cel care a vestit venirea lui Iisus Hristos, dar i-a pregătit și drumul prin predici și prin viața de sihastru, demonstrând ascendența spiritului în fața trupului. Este de asemenea o zi încărcată de tradiții și superstiții prezente mai ales în comunitățile rurale. Este, totodată, ultima mare sărbătoare din anul bisericesc.
Ce semnificație are Tăierea Capului Sf Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut, probabil, în anul 6 îHr, pe 24 iunie, în localitatea Ein Kerem, la sud-vest de Ierusalim.
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost un miracol în sine. Și asta în condițiile în care părinții săi, preotul Zaharia, din seminția lui Aaron, și Elisabeta erau prea bătrâni pentru a concepe copii. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia care slujea în Templu. Fiindcă Zaharia nu a crezut vestea, a rămas mut până când fiul său a primit numele. Ioan Botezătorul a fost numit Înaintemergătorul și fiindcă s-a născut cu șase luni înaintea lui Iiisus Hristos. Despre copilăria și adolescența lui Ioan Botezătorul nu se știe mai nimic. El apare la vârsta maturității, având în jur de 30 de ani când a ajuns cunoscut datorită predicilor sale. Era un pustnic care ducea o viață aspră, plină de nevoință, pentru ca mai apoi să predice pregătind calea lui Iisus și îndreptând lumea către adevăratele valori spirituale. El, mai ales prin botezul lui Iisus în apele Iordanului este cel care L-a prezentat lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu. „Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea”, preciza Sfântul Ioan Botezătorul în predicile Sale.
Predicile sale atrăgeau mulțimi întregi stârnind invidia lui Irod Antipa, tetrarh al unei părți din fostul regat al Iudeei (controla Galileea și Pereia). Irod era îngrijorat de popularitatea Sfântului Ioan Botezătorul și totodată a fost supărat de faptul că „cel ce strigă în pustie” l-a mustrat pentru căsătoria sa ilegală cu Irodiada, cumnata lui Irod. Irod l-a închis pe Ioan Botezătorul în temnițele palatului, iar de ziua lui, fiica Irodiadei (soția lui Irod), Salomeea i-a cerut capul profetului pentru un dans. Irod i-a oferit capul lui Ioan Botezătorul pe o tavă. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificație eshatologică (care se referă la speranța în nemurire) alături de alte sărbători precum Adormirea Maicii Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul a murit ca un martir, o dovadă a statorniciei în credință chiar și în fața morții. Totodată, moartea lui Ioan Botezătorul este un simbol care anunță martiriul lui Iisus Hristos. În plus, este mărturisită învingerea morții prin credință și anunțarea vieții veșnice a celor smeriți.
Este sărbătoare cu cruce roșie. Ce semnifică acest lucru
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, datorită acestor semnificații profunde, rânduită de Sfinții Părinți ca una dintre cele trei sărbători prăznuite în luna august, ultima din anul bisericesc, ca un semn de reînoire, este însemnată în calendarul creștin ortodox cu o cruce roșie. Acest lucru înseamnă o zi cu slujbă specială (triodul), cu o importanță aparte, ca un praznic. Zilele cu cruce roșie sunt adesea asociate cu dezlegarea la pește sau cu restricții. Și anume, creștinii nu trebuie să muncească atât acasă, cât și la câmp. Nu se spală, nu se coasă și nici nu se mătură în aceste zile cu cruce roșie. Ele sunt destinate doar odihnei, mersului la biserică pentru Sfânta Liturghie. În plus, se evită gândurile rele, cearta. În același timp este indicat să miluim pe aproape nostru.
Tradiții de tăierea capului Sf Ioan Botezătorul
Pe lângă semnificațiile biblice și liturgice, această sărbătoare a născut o serie de tradiții și superstiții în rândul credincioșilor. Mai precis, conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză. În plus, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul numit în mediul rural și Sântion sau Sântion de toamnă, tradiţia cere să nu se consume nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie.
„Traditia spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului”, precizau teologii.
În plus, în anumite zone în ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul nu se taie nimic cu obiecte tăietoare, totul se rupe cu mâna. Tot superstițiile spun că în această zi vine și frigul toamnei. Nu în ultimul rând, în mod tradițional de tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul se ținea post. Unii credincioși țineau așa numitul post „ de la cruce până la cruce”, adică până pe 14 septembrie când era sărbătorită „Înălțarea Sfintei Cruci”.