Capcane sexuale, camere video ascunse și întâlniri la Moscova. Ce arată noile documente despre fostul miliardar pedofil Jeffrey Epstein
0Vizite repetate la Moscova. Referințe elogioase la Vladimir Putin. Femei tinere din Rusia. Relații cu oficiali conectați la Kremlin. Camere video ascunse. Solicitări de informații confidențiale.

Dincolo de oroarea faptelor pentru care Jeffrey Epstein a fost condamnat, documentele apărute recent în spațiul public conturează o altă dimensiune tulburătoare: fascinația sa pentru Rusia și pentru conceptul de „kompromat” – material compromițător folosit în scop de șantaj.
Pentru unii lideri și analiști occidentali, indiciile sunt suficient de numeroase încât să ridice o întrebare care, până nu demult, părea desprinsă dintr-un scenariu de film: a fost Epstein un activ al Kremlinului? se întreabă The Telegraph.
Încercările repetate de a ajunge la Putin
Documentele publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată că Epstein a călătorit de mai multe ori în Rusia în anii 2000, odată cu ascensiunea lui Vladimir Putin. Numele liderului de la Kremlin apare de peste o mie de ori în corespondența analizată.
În anii 2010, Epstein ar fi făcut demersuri repetate pentru a obține o întâlnire cu Putin. Într-un e-mail din 2013, el menționează pregătirea unui „document pentru Putin”. Într-un alt schimb de mesaje, susține că ar fi refuzat o întrevedere mai scurtă, cerând „minimum două-trei ore” și „intimitate deplină”.
Nu există dovezi publice că o astfel de întâlnire ar fi avut loc, însă insistența și tonul solicitărilor ridică semne de întrebare. Era vorba despre o relație de lucru? Sau despre o supraestimare a propriei influențe?
Legături cu oficiali ruși
Începând cu 2014, Epstein a dezvoltat o relație cu Serghei Beliakov, absolvent al Academiei FSB și fost adjunct al ministrului rus al Economiei. Ulterior, acesta a ajuns la fondul suveran al Rusiei, condus de un apropiat al lui Putin.
Cei doi au schimbat invitații la forumuri economice la Sankt Petersburg și întâlniri la New York. Într-un e-mail, Epstein îi cere ajutorul în legătură cu o tânără rusoaică despre care susținea că șantajează oameni de afaceri americani. Răspunsul a fost prompt.
În paralel, Epstein întreținea relații cordiale cu ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin. Întâlnirile la cafea și sprijinul oferit fiului diplomatului pentru o carieră în sectorul financiar american sugerează o apropiere discretă, pe care Epstein insista să o păstreze „confidențială”.
O rețea de contacte controversate
În dosare apare și numele oligarhului Oleg Deripaska, apropiat al Kremlinului. Deși nu există dovezi clare că cei doi s-au întâlnit, corespondența indică încercări de a obține sprijin pentru o viză rusească.
Un alt nume frecvent este Masha Drokova, fost purtător de cuvânt al mișcării de tineret Nashi, asociată Kremlinului. Stabilită ulterior în SUA, aceasta a colaborat cu Epstein inclusiv pentru gestionarea imaginii sale publice după condamnarea din 2008. Relația pare să fi avut atât o componentă profesională, cât și una personală.
Camerele ascunse și „kompromatul”
Una dintre cele mai grave suspiciuni vizează posibila colectare de materiale compromițătoare. Documentele arată că în 2014 au fost achiziționate camere video ascunse cu senzor de mișcare pentru reședința sa din Florida.
Într-un e-mail din aceeași zi, o persoană neidentificată menționează că instalarea trebuie făcută „foarte discret” și că „rușii ar putea fi de ajutor”. Nu este clar la cine se face referire.
Mai multe victime au declarat că suspectau existența unor înregistrări video sau fotografii realizate fără consimțământul lor. Dacă astfel de materiale au existat, ele ar fi reprezentat un instrument clasic de șantaj – o metodă asociată frecvent serviciilor de informații ruse.
Polițiștii au percheziționat conacul lui Epstein din Palm Beach în 2005 și au găsit o cameră ascunsă într-un ceas din biroul său, a relatat The New York Times .
Un alt dispozitiv a fost descoperit lângă garaj, conform rapoartelor.
Mai multe dintre victimele lui Epstein au susținut de mult timp că credeau că acesta avea o vastă rețea de dispozitive de înregistrare ascunse în casele sale din Florida și New York, alimentând speculațiile că acesta compila materiale compromițătoare despre asociați puternici.
Epstein susținuse că avea camera ascunsă de la birou era pentru securitate.Un detectiv din Palm Beach a declarat într-o declarație din 2010 că Epstein i-a spus că a pus la cale totul pentru că credea că cineva îl fură.
E-mailuri din 2014 arată că Epstein i-a cerut unui angajat să cumpere „trei camere de supraveghere cu detecție de mișcare”.
Angajatul a răspuns că le va instala în cutii de șervețele Kleenex.
Fotografiile publicate în 2019 arătau cel puțin trei camere de supraveghere montate în dormitorul casei lui Epstein din New York și în camerele alăturate, monitoare cu transmisii live.
Însă procurorii federali din New York au declarat într-o notă de anul trecut că nu au găsit camere de supraveghere în dormitorul lui Epstein sau în altă parte dincolo de intrare.
Femeile din anturaj
Epstein a fost înconjurat de tinere din Rusia și din spațiul ex-sovietic. Unele dintre ele ar fi recrutat alte fete. Nu există dovezi că ar fi acționat la ordinul serviciilor ruse, însă experții în securitate atrag atenția că „honey trapping” – folosirea relațiilor intime pentru obținerea de informații – este o practică bine documentată în manualele de spionaj.
Întrebări fără răspuns
Speculațiile sunt alimentate și de declarații ale unor foști oficiali din intelligence. Christopher Steele, fost responsabil MI6 pentru Rusia, a afirmat că, potrivit unor surse americane, Epstein ar fi fost racolat încă din anii ’70 de rețele de crimă organizată cu legături rusești.
Alți analiști avertizează însă că dosarul Epstein este un amestec de fapte, exagerări și afirmații neverificate. Într-un interviu FBI din 2017, o sursă susținea chiar că Epstein ar fi fost „administratorul averii lui Putin” – afirmație pentru care nu există confirmări.
Cert este că Epstein a căutat insistent apropierea de cercurile de putere de la Moscova și a cultivat relații cu persoane influente din anturajul Kremlinului.
Dacă a fost un simplu oportunist fascinat de putere sau parte a unei operațiuni mai ample rămâne, deocamdată, o întrebare deschisă.
Pentru Occident, însă, cazul reprezintă un avertisment: vulnerabilitățile personale ale elitelor pot deveni rapid instrumente geopolitice într-o lume în care influența, șantajul și informația se intersectează periculos.























































