Analiză CNN: SUA testează cât de mult poate mări presiunea asupra lui Putin prin ajutorul militar acordat Ucrainei

FOTO SHUTTERSTOCK

Preşedintele american Joe Biden promite să mărească presiunea asupra lui Vladimir Putin prin sporirea asistenţei militare furnizată Ucrainei - ajunsă la un nivel de neimaginat din partea unei superputeri nucleare contra alteia înainte de invazie, scrie CNN.

În contextul în care Vladimir Putin apără războiul ca o îndatorire patriotică cu ocazia sărbătoririi victoriei sovietice contra Germaniei naziste, SUA promite un ajutor militar suplimentar în valoare de 33 de miliarde de dolari - într-o mişcare care sporeşte considerabil implicarea SUA în războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

Iar asta se întâmplă pe fondul dezvăluirilor recente din presă privind rolul serviciilor de informaţii ale SUA în succesele răsunătoare ale ucrainenilor. Poziţionarea actuală a SUA este extraordinară ţinând cont de dorinţa lui Biden de a evita confruntarea directă cu Moscova.

Având în vedere nivelul de pierderi provocate armatei ruse de acest front occidental împotriva Rusiei - în avangarda căruia se află SUA - apar din nou întrebări despre cât de mult poate fi întinsă răbdarea lui Putin înainte ca el să răspundă.

Occidentul  a furnizat informaţii de la servicii - şi toată lumea a putut afla recent cât de valoroase au fost - ceea ce măreşte riscul ca, simţindu-se umilit, Putin să se angajeze într-o escaladare periculoasă.

În aceste împrejurări, Biden se află sub o presiune uriaşă să estimeze cât de departe poate merge în Ucraina fără să treacă linii roşii pe care Putin nu le-a specificat până acum şi poate nici nu le-a stabilit încă în propria minte astfel încât să fie evitată o alunecare dezastruoasă spre un război generalizat.

Jocul ce are loc acum din umbră între Washington şi Moscova se duce pe fundalul luptelor îndârjite şi atrocităţilor din sudul şi estul Ucrainei -unde recent un bombardament asupra unei şcoli a făcut circa 60 de victime.

Luni, în discursul său de Ziua Victoriei, Putin a blamat SUA şi Occidentul pentru faptul că nu i-a lăsat alte opţiuni decât să invadeze Ucraina, ca singura modalitate de a respinge agresiunea ce se pregătea la graniţele Rusiei.

Putin nu se află într-o dispoziţie în care să creadă că îşi poate permite să piardă războiul, având convingerea că atacurile şi mai forţă ar putea să-l ajute să obţină în cele din urmă progresele dorite, a avertizat zilele trecute directorul CIA, William Burns, referindu-se la o etapă şi mai brutală a ofensivei, după măcelurile la care au recurs ruşii până acum pentru a se impune.

Deşi SUA nu au observat până acum semne că Rusia s-ar pregăti să folosească arme nucleare tactice, posibilitatea unei asemenea decizii nu poate fi exclusă, spune Burns; Rusia nu poate fi subestimată în această privinţă şi riscurile sunt mari, mai ales în această a doua fază a conflictului, „într-un moment când miza este foarte ridicată” pentru Putin, subliniază directorul CIA.

SUA au în faţă un act fin de echilibristică şi unul cu atât mai urgent cu cât Rusia o acuză de ani de zile că încearcă să-l răstoarne de la putere sau să sufoce Rusia - în plus, distincţiile fine de retorică în privinţa ajutorului acordat Ucrainei ar putea să-i scape liderului izolat de la Kremlin.

„Ruşii sunt ucişi şi pierd echipamente nu doar din cauza rachetelor Javelin şi Stinger, ci şi a informaţiilor, care sunt şi ele o armă”, a declarat pentru CNN  fostul director  al Informaţiilor Naţionale, James Clapper.

Mizele au fost ridicate pentru SUA şi ţările care au venit în ajutorul Ucrainei în momentul când publicaţii majore americane au dezvăluit cât de puternic au contribuit SUA la succesele armatei ucrainene - ale căror informaţii au ajutat la ţintirea unor generali şi chiar la scufundarea navei-amiral Moskva, o lovitură în special grea şi simbolică pentru forţa militară cu care se laudă Rusia.

„Le furnizăm informaţii care să-i ajute să se apere în faţa agresiunii ruse şi totodată le facilităm o postură mai puternică la masa de negocieri. Ei decid cum folosesc informaţiile noastre. Noi vrem doar să ne asigurăm că dispun de echipamentele şi informaţiile cu ajutorul cărora pot lupta în acest război ca să-şi apere suveranitatea”, a declarat pentru CNN Linda Thomas-Greenfield, ambasadoare a SUA la ONU.

Prezentarea războiului ca o confruntare cu Occidentul este mai convenabilă Rusiei decât un război cu o fostă republică sovietică vecină. Chiar dacă cenzura nu le permite ruşilor să înţeleagă în ce acte odioase se angajează armata rusă, propaganda rusă capătă mai multă valoare dacă luptele cu un vecin inferior se duc ca parte a unui război mai larg cu Occidentul.

Până acum Putin nu a făcut pasul fatal de a extinde conflictul, iar aici au avut un rol şi capacităţile de descurajare occidentale. Rusia nu a încercat deocamdată să oprească fluxul de arme către Ucraina via ţări terţe - ceea ce ar avea potenţialul de a declanşa o confruntare directă între Rusia şi NATO. Este o posibilitate care rămâne însă reală atâta timp cât războiul continuă.

De partea cealaltă, nu sunt semne că Occidentul şi-ar slăbi angajamentul faţă de Ucraina, dimpotrivă, acesta creşte în fiecare zi.

„Azi, am discutat cu liderii din G7 şi preşedintele Zelenski despre unitatea şi angajamentul  nostru neclintit de a continua să mărim puterea Ucrainei şi de a-i provoca şi mai multă durere lui Putin”,a scris Biden duminică pe Twitter după videoconferinţă.

Comentariul lui Biden este demn de remarcat pentru că arată că Occidentul, după ce a impus sancţiuni fără precedent Rusiei, este dispus să crească şi mai mult presiunea asupra lui Putin. SUA au anunţat duminică o nouă rundă de sancţiuni prin care portalurile media ale Kremlinului să nu mai aibă acces la publicitatea şi serviciilor de management şi consultanţă americane.

Occidentul nu este angajat în niciun efort diplomatic semnificativ de a încheia războiul, fapt ce denotă estimarea Washingtonului şi a unor guverne europene că Ucraina - ajutată de armele occidentale şi propria rezistenţă eroică - este într-un anumită măsură deja câştigătoare.

Putin dă toate semnele că nu dă înapoi, oricât de mult l-ar costa, însă riscurile geopolitice în sens larg pe care şi le asumă nu vor face decât să crească laolaltă cu presiunile occidentale.