Agenţia Naţională de Securitate a SUA îşi pierde o parte din puteri

Agenţia de securitate din SUA (NSA), al cărui program de supraveghere în masă a fost dezvălui de Edward Snowden, şi-a pierdut o parte puteri, marţi,  după ce Senatul a votat o lege privind reforma colectării de date telefonice, notează „Le Figaro“.Autorităţile vor avea acces la datele companiilor de telecomunicaţii numai printr-o decizie a justiţiei.

Reforma, numită USA Freedom Act, are ca obiectiv să limiteze programul NSA de colectare a metadatelor apelurilor telefonice (ora, durata, numărul apelat), cea mai criticată dintre măsurile de supraveghere introduse în cadrul legii Patriot Act.

Adoptată anterior de Camera Reprezentanţilor, legea a fost semnată şi promulgată de preşedintele Barack Obama.

Ea prevede transferarea stocării de date companiilor de telecomunicaţii, cu scopul de a potoli temerile privind supravegherea americanilor de propriul guvern. 
 

Noua lege le cere companiilor telefonice să păstreze date precum momentul şi durata apelului telefonic şi numărul apelat, în condiţiile în care până acum acest lucru era făcut de guvern.

NSA va putea avea acces la aceste metadate numai dacă va deţine un mandat emis de un tribunal antiterorist secret şi cu condiţia identificării precise a unei persoane sau a unui grup de persoane suspectate de a avea legături cu terorismul.

Colectarea metadatelor telefonice de către NSA fusese cea mai criticată măsură de supraveghere pusă în practică în cadrul Patriot Act, legea votată la scurt timp după atentatele din SUA de la 11 septembrie 2001.

Pe de altă parte, textul mai prevede să redea NSA puterea de a-i identifica pe suspecţii consideraţi "lupi solitari" şi să îi pună sub ascultare.

Amploarea puterii de supraveghere a NSA a fost dezvăluită de fostul său consultant Edward Snowden în iunie 2013.

Agenţia de Securitate Naţională şi-a suspendat total colectarea acestor metadate cu începere de luni, ora 00.01 (04.01 GMT), din cauza expirării unei prevederi ce decurge din articolul 215 al Patriot Act, temeiul juridic pentru această colectare.

Această lege protejează mai bine  libertăţile civile şi a vieţii private ale americanilor asigurând în acelaşi timp "securitatea naţională", a declarat preşedintele Barack Obama, felicitând congresmanii pentru adoptarea acestei legi.
 

Şeful statului american a promulgat, marţi,lege care limitează mijloacele de supraveghere de care dispune Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA).

"Este un moment istoric", a declarat senatorul Patrick Leahy, iniţiatorul democrat al legii, după ce textul a fost adoptat cu 67 de voturi la 32, catalogând textul drept "prima revizuire majoră a legilor privind suravegherea guvernamentală din ultimii câţiva zeci de ani".

Votul a avut loc în urma câtorva zile de dezbatere aprinsă între republicani, împărţiţi între sprijinirea unor măsuri dure în lupta împotriva terorismului şi necesitatea protejării vieţii private, în urma dezvăluirilor fostului consultant NSA Edward Snowden, în 2013, cu privire la amploarea colectării datelor în masă.

Fugarul Edward Snowden a salutat votul din Congres ca "istoric". Într-o intervenţie video live, din Rusia, la un eveniment organizat de către Amensty International la Londra cu puţin timp înainte de adoptarea legii, Snowden a apreciat că eforturile de a pune capăt supravegherii în masă sunt "insuficiente", dar reprezintă "un pas important".

Disensiunile din rândurile republicanilor, norocul lui Obama

Disensiunile în rândul republicanilor şi tactica de întârziere folosită de către senatorul Rand Paul, candidat în alegerile prezidenţiale din 2016, au condus la expirarea programului colectării de date şi altor două secţiuni din USA Patriot Act, trimiţând la plimbare autorităţile în ceea ce priveşte înregistrările audio şi urmărirea aşa-zişilor lupi singuratici, după ce au expirat toate la miezul nopţii de duminică spre luni.

Legea adoptată marţi le reautorizează pe ultimele două.

Votul covârşitor în favoarea proiectului reprezintă o lovitură dură pentru liderul majorităţii republicane din Senat Mitch McConnell, care a încercat zadarnic să amendeze proiectul.

Unul dintre amendamentele sale prevedea extinderea perioadei de transferare a datelor stocate la NSA către firmele de telefonie de la şase luni la un an.

Prin alt amendament, el urmărea anularea unei prevederi privind declasificarea hotărârilor Tribunalului secret pentru supravegherea informaţiilor străine (FISA), o modificare care în opinia criticilor ar fi erodat transparenţa construită în Legea libertăţii.

Propunerile au fost respinse de cel puţin 11 republicani, care au votat împotriva amendamentelor lui McConnell.

McConnell a denunţat această reformă drept "un pas înapoi".

"Această (lege) ne va diminua capacitatea de a răspunde miriadelor de ameninţări cu care ne confruntăm în prezent", a subliniat el într-un discurs provocator, în care a acuzat administraţia Obama că se retrage de la conducere în lupta împotriva extremismului.

"Ea este totodată o victorie răsunătoare a celor care complotează continuu împotriva patriei noastre", a spus el.

Votul a avut loc în contextul unor lupte republicane interne dure şi tensiuni cu privire la lege.

Liderii Camerei Reprezentanţilor au avertizat că orice modificare a proiectului poate întârzia votul final sau chiar să distrugă legea, ceea ce ar fi însemnat ca o serie de autorizaţii în domeniul securităţii naţionale să expire pentru totdeauna.

Giganţi în domeniului Internetului au anunţat o victorie după votul din Congres.

"USA Freedom Act reprezintă o victorie câştigată cu greu şi foarte necesară pentru utilizatorii de Internet de pretutindeni, inclusiv interzicerea colectării în masă a datelor utilizatorilor", a subliniat Yahoo! într-un comunicat.

Candidatul republican la preşedinţie Marco Rubio, un senator din Florida care a votat împotriva legii, a denunţat-o drept un rezultat al unei "conduceri prezidenţiale slabe".

"Eşecul prelungirii componentelor expirate ale Patriot Act a fost o greşeală. USA Freedom Act slăbeşte securitatea naţională a Statelor Unite interzicând programele pe care comunitatea de informaţii şi FBI le-au folosit pentru a ne proteja de nenumărate ori", a apreciat el.

"Din nefericire, o conducere prezidenţială slabă combinată cu o campanie de dezinformare motivată politic îi fac acum pe americani mai vulnerabili decât am fost oricând altcândva de la atacurile de la 11 septembrie încoace", a adăugat candidatul la preşedinţie.