Administraţia Trump cere Curții Supreme să desfiinţeze Departamentul Educaţiei, care supraveghează 134.000 de unități școlare

Administraţia Trump a cerut vineri, 6 iunie, Curţii Supreme a SUA să îi permită să continue demersurile de desfiinţare a Departamentului Educaţiei.

Donald Trump Foto: Profimedia

Această decizie ar lăsa politica şcolară americană aproape complet în mâinile statelor şi ale consiliilor locale. Departamentul Justiţiei a cerut instanţei să oprească decizia din 22 mai a judecătorului federal Myong Joun, cu sediul în Boston, care a ordonat administraţiei să reintegreze angajaţii concediaţi în cadrul unei reduceri masive de personal şi să înceteze alte acţiuni de închidere a departamentului, informează Reuters.

Departamentul de Justiție a declarat că instanța inferioară nu are competența de a „judeca deciziile interne de gestionare ale executivului”, referindu-se la ramura executivă a guvernului federal.

„Guvernul a fost foarte clar în a recunoaște că numai Congresul poate elimina Departamentul Educației. Și guvernul a recunoscut necesitatea de a păstra suficient personal pentru a continua să îndeplinească funcțiile impuse prin lege și a păstrat personalul care, în opinia sa, este necesar pentru aceste sarcini. Provocarea (reducerea forței de muncă) este în deplină concordanță cu această abordare", se arată în document.

Departamentul Educaţiei, creat printr-o lege americană adoptată de Congres în 1979, supraveghează aproximativ 100.000 de şcoli publice şi 34.000 de şcoli private din Statele Unite, deşi peste 85% din finanţarea şcolilor publice provine din partea autorităţilor statelor şi a celor locale. El oferă subvenţii federale pentru şcolile şi programele destinate persoanelor defavorizate, inclusiv bani pentru a plăti profesorii copiilor cu nevoi speciale, finanţează programe artistice şi se ocupă de înlocuirea infrastructurii învechite.

De asemenea, supraveghează împrumuturile pentru studenţi deţinute de zeci de milioane de americani care nu îşi pot permite să plătească direct pentru a urma un colegiu, împrumuturi în valoare de 1,6 trilioane de dolari.

Decizia preşedintelui Trump de a desfiinţa departamentul face parte din campania liderului de la Casa Albă de a reduce dimensiunile şi a reconfigura guvernul federal. Închiderea departamentului este de multă vreme un obiectiv al multor conservatori americani.

Procurorii generali din 20 de state şi din Districtul Columbia, precum şi districte şcolare şi sindicate care reprezintă profesorii, au dat în judecată decizia în încercarea de a bloca eforturile administraţiei Trump. Statele au susţinut că reducerile masive de locuri de muncă vor face departamentul incapabil să îndeplinească funcţiile de bază autorizate prin lege, inclusiv în domeniul drepturilor civile, uzurpând efectiv autoritatea Congresului şi încălcând Constituţia.

Cum a motivat judecătorul decizia de reintegreze a angajaţiilor concediaţi

Pe 20 martie, preşedintele Donald Trump a semnat un ordin executiv destinat să închidă efectiv departamentul, îndeplinind o promisiune de campanie de lungă durată faţă de conservatori de a transfera politica educaţională aproape complet în sarcina statelor şi a consiliilor locale.

Secretarul pentru Educaţie, Linda McMahon, a anunţat pe 11 martie planuri de a efectua concedieri în masă ale angajaţilor. Aceste concedieri ar lăsa departamentul cu 2.183 de angajaţi, faţă de 4.133, câţi erau atunci când Donald Trump a preluat funcţia de preşedinte.

Pe 21 martie, Trump a anunţat intenţia de a transfera portofoliul împrumuturilor pentru studenţi al departamentului către Administraţia pentru Afaceri Mici, iar serviciile sale specializate în educaţie, nutriţie şi servicii conexe către Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA, care se confruntă, de asemenea, cu reduceri semnificative ale locurilor de muncă.

În decizia sa, judecătorul federal a ordonat administraţiei să reangajeze lucrătorii concediaţi şi să oprească punerea în aplicare a ordinului preşedintelui Trump de a transfera împrumuturile pentru studenţi şi programele pentru nevoile speciale către alte agenţii federale. Judecătorul a respins argumentul avansat de avocaţii Departamentului de Justiţie conform căruia concedierile în masă aveau ca scop eficientizarea departamentului în timp ce îşi îndeplinea misiunea. JUdecătorul a susținut că reducerile de personal au reprezentat o încercare de a închide departamentul fără aprobarea necesară a Congresului.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, a numit decizia judecătorului „nechibzuită".

Curtea de Apel din Boston a respins pe 4 iunie cererea administraţiei Trump de a suspenda interdicţia emisă de Joun.