Vladimir Putin voia în NATO, dar în condiţiile lui, spune George Robertson, fost şef al Alianţei Nord-Atlantice

Preşedintele rus Vladimir Putin şi fostul secretar general al NATO, George Robertson

Vladimir Putin dorea ca Rusia să se alăture NATO, dar nu a vrut ca ţara sa să treacă prin procesul obişnuit de aderare şi să se alinieze „cu o mulţime de ţări care nu contează”, potrivit unui fost secretar general al alianţei transatlantice, citat de The Guardian.

George Robertson, fost secretar laburist al apărării, care a condus NATO între 1999 şi 2003, a declarat că Putin a spus clar la prima lor întâlnire că doreşte ca Rusia să facă parte din Europa de Vest. „Ei au vrut să facă parte din acel vest sigur, stabil şi prosper din care Rusia nu era în acel moment”, a spus el.

George Robertson, fost ministru laburist al apărării, care a condus NATO între 1999 şi 2003, a spus că Putin a spus clar la prima lor întâlnire că doreşte ca Rusia să fie o parte a Occidentului.

„Au vrut să facă parte din acel Occident sigur, stabil şi prosper în care Rusia nu era în acel moment”, a spus el.

Robertson a vorbit despre una din primele întâlniri cu Putin după ce acesta a devenit preşedinte, în 2000. Putin a întrebat: „Când ne vei invita să ne alăturăm NATO?”, iar Robertson i-a răspuns: „Noi nu invităm oamenii să adere la NATO, ei solicită să se alăture.” Replica lui Putin: „Ei bine, nu vrem să stăm la coadă cu o mulţime de ţări care nu contează.”

Preşedintele rus mai spunea atunci că nu îşi poate imagina NATO ca pe un inamic şi că „Rusia face parte din cultura europeană”.

„Nu îmi pot imagina ca propria mea ţară să fie izolată de Europa şi de ceea ce numim adesea lumea civilizată”, a spus el.

Relatarea corespunde cu ceea ce Putin i-a spus regretatului David Frost într-un interviu BBC, cu puţin timp înainte de a fi inaugurat pentru prima dată ca preşedinte al Rusiei, cu mai bine de 21 de ani în urmă. Preşedintele rus i-a spus lui Frost că nu va exclude aderarea la NATO „dacă şi când opiniile Rusiei sunt luate în considerare ca fiind ale unui partener egal”.

Acesta i-a mai precizat lui Frost că îi era greu să catalogheze NATO ca pe un inamic. „Rusia face parte din cultura europeană. Şi nu îmi pot imagina propria mea ţară izolată de Europa şi de ceea ce numim adesea lumea civilizată.”

Declaraţiile lui Robertson scot în evidenţă modul în care viziunea lui Putin s-a schimbat în timpul celor 21 de ani de conducere neîntreruptă a Rusiei.

După protestele din timpul Revoluţiei Portocalii din Ucraina din 2004, Putin a devenit din ce în ce mai suspicios faţă de Occident, pe care l-a acuzat de finanţarea ONG-urilor pro-democraţie. El a fost şi mai supărat pentru expansiunea continuă a NATO în Europa Centrală şi de Est: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia şi Lituania au ales să se alăture alianţei în 2004; Au urmat Croaţia şi Albania în 2009. Georgiei şi Ucrainei li s-a promis aderarea în 2008, dar au rămas în afara NATO.

Robertson şi-a amintit, de asemenea, că a fost primul şi singurul secretar general al NATO care a invocat clauza de apărare colectivă a NATO, cunoscută sub numele de articolul cinci, în urma atacurilor din 11 septembrie.

Invocarea articolului cinci a fost „un pariu” şi era departe de a fi o concluzie prealabilă că membrii NATO vor ajunge la ea după un atac terorist, a spus el, menţionând că acesta a fost „conceput pentru un atac al Uniunii Sovietice”.

Unii aliaţi NATO au fost neliniştiţi să invoce clauza de apărare colectivă pentru a sprijini SUA, temându-se că ar da administraţiei lui George W Bush licenţa de a invada Irakul. Robertson şi-a amintit că un ministru l-a întrebat: „„Asta înseamnă că le dăm un cec în alb pentru a invada Irakul?” Am spus: „Nu, nu este aşa.”

Fostul ministru scoţian a dezvăluit, de asemenea, că decizia istorică de a invoca articolul cinci aproape că a mers prost. A doua zi după atacurile din 11 septembrie, Robertson urma să participe la o întâlnire de rutină a miniştrilor de externe ai UE. Nedorind să deranjeze UE solicitând invocarea articolul cinci, el le-a cerut unor miniştri de externe prieteni – Jack Straw al Regatului Unit şi Louis Michel al Belgiei – să pună o întrebare care i-ar fi oferit posibilitatea de a discuta despre asta. Dar niciun ministru nu a pus întrebarea, aşa că a trebuit să se descurce pe cont propriu.

După atacurile din 11 septembrie, mulţi aliaţi NATO s-au alăturat SUA pentru a invada Afganistanul, NATO preluând comanda misiunii în 2003.

Robertson a spus că l-a îndemnat pe regretatul secretar american al apărării, Donald Rumsfeld, să menţină forţele americane în Afganistan alături de aliaţii NATO după înfrângerea militară a talibanilor. El l-a avertizat pe Rumsfeld că va denunţa orice retragere a SUA ca fiind inacceptabilă. „Aşa că Rumsfeld s-a supărat puţin în acel moment şi i-am spus: „Nu, … nu veţi spune că noi am gătit, puteţi curăţa vasele.” Am spus: „Nu este aşa. Am intrat împreună şi rămânem împreună.”

El a criticat retragerea haotică a SUA din urmă cu două luni, dar a susţinut că misiunea de 20 de ani a forţelor militare occidentale a făcut o diferenţă, în ciuda revenirii talibanilor la putere . „Am lăsat o moştenire acolo pe care aceşti hoţi teologici nu vor fi dezvăluiţi uşor. Şi cred că Afganistanul în viitor va fi un loc foarte diferit.”