Șeful Statului Major General al armatei ruse nu răspunde la telefon de patru ani. Marea Britanie se teme de un conflict accidental cu Rusia

Marea Britanie nu mai are contact direct cu conducerea militară a Rusiei de patru ani, de la ultima convorbire dintre generalii Tony Radakin și Valeri Gherasimov. Acum, pe fondul unor incidente tot mai frecvente în Canalul Mânecii și Marea Nordului, oficiali și foști diplomați avertizează asupra riscului unei escaladări neintenționate și cer reluarea urgentă a dialogului militar cu Moscova.

Vladimir Putin și Valeri Gherasimov/FOTO:EPA/EFE

Ultima convorbire telefonică dintre șeful Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, și omologul său britanic a avut loc în urmă cu patru ani, la scurt timp după ce un pilot rus a încercat să doboare o aeronavă de recunoaștere a Forțelor Aeriene Regale deasupra Mării Negre, relatează The Times.

Discuția cu amiralul Tony Radakin, care ocupa la acea vreme funcția de șef al Statului Major al armatei britanice, a avut loc în septembrie 2022 și a fost descrisă de o sursă drept „foarte directă”. De atunci, nu ar mai fi existat niciun contact între conducerea militară a celor două țări.

Potrivit acelorași surse, solicitările ulterioare ale lui Radakin de a discuta telefonic ar fi fost respinse de partea rusă printr-un „răspuns politicos”, în care se preciza că generalul este „prea ocupat” pentru a răspunde la apel.

După ce, în septembrie anul trecut, mareșalul șef al aviației Sir Richard Knighton l-a înlocuit pe Radakin în funcție, acesta ar fi încercat, la rândul său, să ia legătura cu Gherasimov — considerat unul dintre arhitecții războiului îndelungat și costisitor din Ucraina. Oficialul rus nu a răspuns.

Acum, în urma unor incidente recente în Canalul Mânecii, în Marea Nordului și în alte zone, noul ministru britanic al apărării, Wes Streeting, și conducerea militară de vârf s-ar confrunta cu presiuni tot mai mari pentru a „relua” canalele de comunicare, pe fondul temerilor legate de o posibilă „escaladare neintenționată” a relațiilor cu forțele armate ruse.

Potrivit publicației The Times, oficiali și diplomați de rang înalt și-ar exprima îngrijorarea față de lipsa comunicării dintre cele două părți, avertizând că o neînțelegere survenită în largul mării ar putea declanșa un conflict de proporții mai mari cu Rusia.

Fostul atașat militar la Moscova și Kiev, John Foreman, a declarat că este necesară reluarea contactelor la nivel înalt între Streeting și Knighton.

„Fără o linie directă de comunicare, există riscul unei escaladări neintenționate“

„Fără o linie directă de comunicare, există riscul unei escaladări neintenționate. O neînțelegere gravă ar putea, în cele din urmă, să coste vieți omenești. Pentru a obține rezultate în relația cu rușii, este nevoie de discuții directe, față în față. Recent am avut incidente cu boe hidroacustice în apropierea portavionului Queen Elizabeth, în nord, focuri de avertisment trase asupra unui iaht, exerciții de artilerie în Canalul Mânecii și alte evenimente care nu au fost făcute publice. La fel ca în cazul vizitei lui Radakin în China, a vorbi clar și direct cu adversarul, în privat, nu înseamnă slăbiciune”, a explicat Foreman.

Acesta făcea referire la decizia controversată a lui Radakin de a se deplasa în China pentru o întrevedere cu omologul său, prima vizită a unui șef al apărării britanic în această țară în ultimii zece ani.

Potrivit lui Foreman, este nevoie urgentă de reluarea dialogului, mai ales dacă Marea Britanie intenționează să opereze, în viitor, în regiunea Arcticii, care ar putea deveni un potențial teatru de confruntare pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre aliații occidentali și Rusia.

„Dacă șeful Statului Major al Apărării consideră că «acesta este probabil cel mai periculos moment din ultimii 30 de ani de carieră militară», atunci poate a venit timpul pentru noi abordări”, a adăugat el.

Fostul ofițer de rang înalt a subliniat că o soluționare a tensiunilor este imposibilă fără dialog.

În iunie, o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra unui iaht britanic aflat în Canalul Mânecii. Alan Kelvie, în vârstă de 71 de ani, și soția sa, Jane, de 69 de ani, se aflau la jumătatea drumului către nordul Franței atunci când au întâlnit fregata rusă „Amiral Grigorovici”.

Marinarii ruși ar fi emis un semnal sonor, apoi ar fi tras, de pe puntea navei, o „salvă” de arme ușoare pentru a determina iahtul să se îndepărteze. Ambarcațiunea și-a schimbat cursul și și-a continuat drumul spre destinație.

Luna trecută, o aeronavă militară rusă s-a apropiat periculos de nava-amiral a Marinei Regale Britanice și a lansat în apă, în jurul acesteia, un număr mare de dispozitive pentru urmărirea țintelor maritime.

Un avion de patrulare maritimă de rază lungă, de tip Bear-F, ar fi efectuat în repetate rânduri apropieri „periculoase și neprofesioniste” de portavionul HMS Prince of Wales.

Aeronava ar fi zburat la altitudine joasă și „nejustificat de aproape” de cea mai mare navă militară britanică, în timp ce aceasta traversa Marea Nordului sub comanda NATO.

În ianuarie 2022, Radakin declarase pentru The Times că vorbise cu Gherasimov cu două zile înainte de Crăciun, într-un moment de tensiune ridicată, generată de temerile privind o posibilă invazie rusă de amploare în Ucraina.

„Consideri de la sine înțeles că vei suna colegii tăi — șefii apărării din țările NATO și aliate — însă, în contextul tensiunilor actuale, este esențial să existe astfel de canale de legătură între armatele Marii Britanii și Rusiei”, spunea el atunci.

Și „linia de urgență“ e folosită mai rar

Radakin menționase, de asemenea, existența unei „linii de urgență” la Ministerul Apărării britanic, conectată la un centru de situații din Rusia. La acea vreme, un ofițer în rezervă verifica zilnic funcționarea acesteia, pentru a se asigura că rămâne disponibilă în cazul în care ar fi fost nevoie de negocieri urgente pentru dezamorsarea unui incident.

Deși linia ar continua să existe și în prezent, se consideră că este folosită mai rar decât înainte de declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Foreman a subliniat importanța comunicării directe între oficiali de rang înalt în privința unor „chestiuni serioase, generatoare de îngrijorare”, sugerând că o singură linie directă nu ar fi suficientă.

Ultima convorbire telefonică cunoscută între miniștrii apărării ai Marii Britanii și Rusiei a avut loc în octombrie 2022, când ministrul rus al apărării de atunci, Sergei Șoigu, l-a sunat pe omologul său britanic, Ben Wallace, pentru a-și exprima îngrijorarea legată de presupuse pregătiri ale Kievului pentru folosirea unei „bombe murdare” — o acuzație respinsă ca fiind falsă de Marea Britanie, Franța și Statele Unite.

Potrivit acelorași surse, succesorul lui Wallace, John Healey, nu ar fi vorbit niciodată nici cu Șoigu, nici cu succesorul acestuia, Andrei Belousov.

Astfel de convorbiri erau, în mod obișnuit, organizate prin intermediul atașatului militar rus la Moscova. Însă, în mai 2024, Marea Britanie a expulzat atașatul militar rus de la Londra, suspectat de spionaj, descriindu-l drept „ofițer neînregistrat al serviciilor de informații militare”.

Ca răspuns, căpitanul Adrian Coghill, atașatul militar britanic la Moscova, a fost expulzat din Rusia, ministerul rus de externe invocând „acțiuni ostile antiruse” din partea Marii Britanii. Foreman a calificat, la acea vreme, decizia de expulzare a atașatului rus drept „contraproductivă”.

O sursă guvernamentală a declarat: „Discuția despre canalele de comunicare își pierde, într-o oarecare măsură, sensul atâta vreme cât rușii refuză să răspundă la telefon”.

O purtătoare de cuvânt a guvernului britanic a precizat că ambasada Marii Britanii la Moscova permite transmiterea directă către guvernul rus a unor semnale clare și ferme, contribuind la protejarea intereselor britanice și la gestionarea riscurilor de escaladare.

„Ca stat cu responsabilități militare, susținem de multă vreme un dialog cu Rusia la nivelul conducerii militare superioare. Regretăm că Rusia nu dorește să participe la acest dialog.”