Magistraţii au desființat toate acuzaţiile aduse în cazul „azilele groazei” din Bihor. Ce au scris judecătorii în motivare

Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT, în cazul Viorel Pașca și așa zisele „azile ale groazei” de la Dumbrava.

Viorel Pașca FOTO: Mediafax

Potrivit motivării Curții de Apel București, DIICOT nu a adus suficiente dovezi clare privind acuzațiile privind acuzațiile de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat, formulate după descinderile din 30 iunie de la Dumbrava, Incești și Tinca.

Vorbim de motivarea deciziei prin care, pe 13 iulie, Curtea de Apel București a dispus definitiv ca Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii ai lor și administratoarea caselor din cele trei localități, Delia Păcală, să nu fie arestați preventiv și, mai mult, să nu fie nici sub control judiciar, cum hotărâse anterior, pe 2 iulie, Tribunalul București.

După cum reiese din motivarea deciziei completului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București, magistrații au subliniat că în raport cu cele două acuzații nu există nici măcar „indicii temeinice”, așa cum opinase Tribunalul București: „Nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”.

Judecătorii au decis că DIICOT ar fi trebuit să demonstreze că inculpații își însușeau în mod semnificativ banii destinați beneficiarilor, dar „probatoriul administrat până în prezent infirmă această teză”.

În contextul în care DIICOT susținea că din ianuarie 2020 până în septembrie 2025 Pașca și colaboratorii săi ar fi încasat în total 13,55 milioane lei, judecătorii au calculat că sumele gestionate de cei inculpați - puțin peste 16 lei/zi/beneficiar - au fost extrem de mici și insuficiente pentru a susține o teză a îmbogățirii ilicite a acestora: „Sumele aflate la dispoziția inculpaților nu erau nicidecum amețitoare, astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public [...] Prin urmare, apare ca nefondată concluzia că aceste sume ar fi generat avantaje financiare sau ar fi condus la îmbogățirea inculpaților”, potrivit Bihoreanul.

Statul cheltuiește mai mult

Magistrații Curții de Apel București au mai subliniat că doar 156 din cele 409 persoane vulnerabile din casele lui Pașca aveau beneficii sociale și că „în condițiile în care sumele pe care statul le acordă (sub forma pensiilor sau a oricăror altor forme de ajutor social) nu le-ar fi permis să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de inculpați, nu se poate susține că aceștia ar fi intenționat să-i exploateze, condiție esențială pentru reținerea infracțiunii de trafic de persoane”.

Judecătorii au arătat și că prin HG 528/2026, Guvernul a alocat 20,028 milioane lei pentru relocarea și protecția persoanelor vulnerabile „extrase” din casele lui Pașca, pentru mai puțin de șase luni, această comparație slăbind teza exploatării patrimoniale a respectivilor oameni.

Curtea de Apel București a respins și teza că cei adăpostiți de Pașca ar fi fost lipsiți de asistență medicală, arătând că beneficiau de consultații periodice, inclusiv psihiatrice, de tratamente, dar și de activități recreative, iar numărul mare de apeluri la 112 pentru solicitarea ambulanței la casele din Dumbrava, Incești și Tinca sunt „incompatibile cu susținerea că persoanele respective ar fi fost abandonate ori private sistematic de asistență medicală”.

Completul de drepturi și libertăți al Curții de Apel a mai reținut că în casele lui Pașca oamenii aveau „condiții decente de cazare” și trei mese pe zi, și nu erau sechestrați, ci „.

În ceea ce privește faptul că Pașca și colaboratorii săi făceau demersuri pentru stabilirea domiciliului, obținerea actelor de identitate ori desemnarea unor tutori, fapte despre care DIICOT susține că ar demonstra mecanismul de exploatare, judecătorii au considerat aceste demersuri ca fiind „logice și necesare” pentru ca beneficiarii să aibă acces la servicii medicale, prestații sociale ori să se poată întocmi formalitățile în caz de deces, ele fiind desfășurate „în mod transparent și în relație directă cu autorități publice, spitale, direcții de asistență socială și alte instituții ale statului”.

Acuzațiile DIICOT

  Dosarul instrumentat de DIICOT împotriva lui Viorel Paşca şi familiei sale vizează destructurarea unui grup infracțional organizat, acuzat de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile în județul Bihor. Potrivit anchetatorilor, sute de vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost ar fi fost exploatați sub acoperirea unei activități caritabile, prin Asociația „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă).  

Tribunalul Bihor a amânat pentru 14 august decizia privind contestația depusă de avocații lui Viorel Pașca și de familia acestuia împotriva sechestrului instituit de DIICOT asupra bunurilor, conturilor și sumelor de bani, estimate la peste șase milioane de euro.

Valoarea totală a măsurilor asigurătorii depășește 6 milioane de euro, iar apărarea susține că acestea au fost dispuse fără temei legal.