Putin a început o nouă fază a războiului în Ucraina după întoarcerea din China. Kremlinul nu mai mimează pacea
0După o vizită menită să consolideze legăturile economice și diplomatice cu Beijingul, Vladimir Putin a reluat atacurile asupra Ucrainei cu o intensitate care marchează o nouă fază a războiului. Kremlinul pare să fi abandonat definitiv orice pretenție de negociere.
La doar câteva zile după participarea la summitul BRICS din Beijing, unde a fost primit ca partener strategic de către președintele Xi Jinping, Vladimir Putin a ordonat cea mai amplă ofensivă aeriană asupra Ucrainei de la începutul războiului. Pentru prima dată, de la debutul invaziei, sub focul rachetelor rusești a ajuns și sediul guvernului ucrainean, potrivit unei analize recente publicate de The Times.
Evenimentul nu este întâmplător. În timp ce președintele rus își declara, în fața partenerilor din Est, convingerea că lumea se îndreaptă spre o „ordine multipolară”, în Ucraina se desfășura un nou val de atacuri care vizează nu doar infrastructura militară, ci și centrele de comandă și administrație civilă. Exact ceea ce, de altfel, vocile din anturajul dur al Kremlinului solicită de multă vreme: lovituri asupra „centrelor de decizie” de la Kiev.
O nouă fază, o veche strategie: violență pentru legitimitate
Publicația britanică subliniază că incendiul care a distrus birourile unor membri ai guvernului ucrainean poate fi interpretat ca un simbol al trecerii la o nouă etapă a agresiunii ruse. Deși încrederea în sine nu i-a lipsit niciodată, întoarcerea din China pare să-i fi întărit lui Putin senzația de impunitate. Cu sprijinul – fie și tacit – al Chinei, liderul de la Kremlin a ieșit din izolare, iar stilul ofensiv revine în prim-plan.
Deși China nu a trimis trupe și evită asumarea unui sprijin militar direct, sprijinul diplomatic este evident, iar evitarea sancțiunilor occidentale de către Beijing alimentează economia de război a Rusiei. Tot săptămâna trecută, Moscova a anunțat un acord preliminar pentru extinderea conductei „Puterea Siberiei 2”, care ar urma să transporte gaze către China, via Mongolia. În plus, Beijingul se pregătește să redeschidă piața sa de obligațiuni pentru marile companii rusești – un semnal clar că strategia izolării Moscovei este departe de a fi completă.
Limbajul din ce în ce mai dur al Kremlinului și amenințările explicite
Retorica rusă s-a înăsprit. Putin a avertizat vineri că orice forță de menținere a păcii trimisă de Occident în Ucraina după încheierea războiului ar putea deveni „țintă legitimă” pentru armata rusă. A reluat, în același timp, ideea că ar fi dispus să negocieze cu Volodimir Zelenski – dar numai dacă președintele ucrainean vine la Moscova. Kievul a respins imediat această condiție ca fiind „inacceptabilă și absurdă”.
Pe fundalul acestor declarații, The Times remarcă o schimbare de paradigmă: dacă până la vizita la Beijing, Kremlinul păstra cel puțin aparența deschiderii către o soluție negociată, acum nici măcar acest efort simbolic nu mai există.
Trump, între gesturi și realitate. Reacții ambigue din partea Washingtonului
În acest context tensionat, președintele american Donald Trump a continuat o politică ambivalentă. Deși a declarat duminică faptul că urmează o nouă rundă de discuții cu Putin, și a amenințat cu sancțiuni suplimentare dacă Rusia nu acceptă o înțelegere de pace, tonul rămâne ezitant.
În trecut, amenințările sale nu s-au concretizat în măsuri coerente, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat luni că Rusia nu va fi determinată să renunțe la război prin sancțiuni. Mai mult, acesta a susținut că eforturile lui Putin de a „explica cauzele profunde ale conflictului” pe scena internațională ar fi început „să dea roade”.
În paralel, Trump a fost criticat pentru apropierea de Putin la summitul bilateral organizat în Alaska, un eveniment tratat de presa internațională drept o „reabilitare diplomatică” a liderului rus. Astfel de gesturi nu fac decât să dilueze mesajul de fermitate pe care administrația de la Washington ar trebui să-l transmită într-un moment de cotitură.
Europa avertizează: Ucraina nu e ultimul obiectiv
Într-un discurs rostit luni, cancelarul german Friedrich Merz a tras un semnal de alarmă: „Planul imperialist al lui Putin nu se va opri cu Ucraina. Este doar începutul.” Merz a adăugat că ceea ce numeam „ordinea liberală mondială” este acum supusă presiunii din mai multe direcții – inclusiv din partea Vestului politic, divizat și lipsit de coerență.
Kremlinul nu mai negociază. Nu mai mimează interesul pentru o soluție diplomatică. Nu mai are nevoie de aprobarea Vestului.
Rusia s-a repoziționat, sprijinită de China și susținută – activ sau pasiv – de o rețea de state care împărtășesc ostilitatea față de ordinea liberală post-Război Rece. În această ecuație, Ucraina nu este decât primul test. Iar dacă reacțiile Americii și Europei rămân fragmentate, simbolice sau întârziate, testul ar putea fi trecut.
Se încarcă comentariile...
