În lumi paralele. Putin, într-un nou maraton de aruncat acuzaţii la adresa Occidentului: Mesajul transmis Maiei Sandu în privinţa Transnistriei

Ajuns la a 16-a ediţie, noul show-maraton susţinut de preşedintele rus în faţa presei arată cât de mari sunt discrepanţele între Rusia pe care a construit-o Putin şi ţările occidentale, pe care le acuză şi de ingerinţe în chestiunea Transnistriei.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a susţinut joi tradiţionala conferinţă maraton cu presa. Spre deosebire de ceilalţi ani, actuala conferinţă, a 16-a la număr, a avut loc în format virtual, aşa cum impune noul coronavirus. Evident, coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o temă de întrebări pentru jurnalişti, atât ruşi cât şi străini, care s-au reunit în faţa unui ecran gigant în Centrul Comercial Internaţional de la Moscova. Din reşedinţa prezidenţială de la Novo-Ogariovo, în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a răspuns la 60 de întrebări timp de patru ore şi 29 de minute. În afară de pandemie, a ţinut să vorbească mai ales despre relaţiile cu SUA, evoluţiile din Belarus şi Republica Moldova şi delicatul caz Navalnîi. A fost un nou prilej de poziţionare într-o lumină favorabilă. Şi a făcut-o în stilu-i caracteristic, prin lansări de acuzaţii, critici, ironii şi comparaţii forţate.

Dispus să se vaccineze împotriva COVID-19

Rusia s-a confruntat în acest an cu un „ocean de probleme”, a declarat Vladimir Putin.

În pofida provocărilor, a continuat el, „putem spune cu certitudine că am făcut faţă cu demnitate”. „Poate mai bine decât alte ţări din lume care se mândresc cu economii stabile, precum şi cu servicii sociale şi de sănătate dezvoltate”, şi-a încheiet el ideea privitoare la gestionarea pandemiei lansând o primă înţepătură la adresa Vestului.

Întrebat dacă se va vaccina anti-COVID-19, liderul de la Kremlin a spus că „va face acest lucru imediat ce va fi posibil”. „Ascult recomandările specialiştilor”, a dat asigurări el.

În vârstă de 68 de ani, Vladimir Putin este protejat de noul coronavirus prin tuneluri speciale de dezinfectare şi este testat în mod regulat, potrivit purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov.

Liderul de la Kremlin nu a încheiat subiectul COVID-19 fără a lăuda din nou vaccinul Sputnik-V, dezvoltat de Institutul Gamaleia din Moscova. Potrivit lui, acest vaccin anti-COVID-19 înregistrat oficial pe când era încă în fază de testare - fapt ce a stârnit numeroase critici şi reticenţe - este sigur şi eficace.

FOTO EPA-EFE

Ofertant cu Biden

Un alt subiect important al conferinţei a fost cel referitor la viitorul relaţiilor ruso-americane în contextul alegerii lui Joe Biden în postul de preşedinte al Statelor Unite. Putin s-a declarat dispus să colaboreze cu Biden şi a apreciat că Donald Trump va continua să influenţeze America.

„Sperăm ca toate problemele sau poate că nu toate, dar cel puţin o parte, să fie rezolvate cu noua administraţie” americană, a spus el, menţionând în special Tratatul New Start cu privire la dezarmarea nucleară.

Preşedintele rus este unul dintre puţinii lideri din lume care au aşteptat votul Colegiului Electoral american în favoarea lui Joe Biden pentru a-l felicita pentru victorie. El şi-a motivat refuzul susţinând că rezultatul ar fi incert, o abordare adoptată şi de Trump. Biden a promis să fie ferm cu Rusia, acuzată de amestec în sistemul electoral american cu scopul de a favoriza, în 2016, alegerea lui Donald Trump în detrimentul lui Hillary Clinton. O acuzaţie respinsă atât de Trump, cât şi de Putin. „Sunt speculaţii al căror scop este să deterioreze relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite”, a insistat liderul de la Kremlin joi.

Referindu-se la Trump, Putin a apreciat că acesta nu se va retrage din viaţa publică: „El n-are de ce să-şi caute un loc de muncă. Aproape 50% din populaţia Statelor Unite a votat cu el. Are o bază mare în Statele Unite, iar din câte înţeleg eu nu se pregăteşte să iasă din politică”.

Despre Maia Sandu: „Este şi cetăţean al României”

Trecând la subiectele fierbinţi din ţări din apropiere sau vecine cu Rusia, Putin a ţinut să se oprească mai ales asupra războiului recent dintre armeni şi azeri, protestelor din Belarus şi alegerii pro-occidentalei Maia Sandu în postul de preşedintă a Republicii Moldova. El spune că Rusia este pregătită să-şi suplimenteze contingentul de militari la graniţa dintre Azerbaidjan şi Armenia, după ce i-a implantat la capătul a aproape două luni de confruntări sângeroase între cele două părţi. În ceea ce priveşte protestele din Belarus, el recunoaşte că „unele ţări din fosta Uniune Sovietică sunt în curs de transformări”. Totuşi, spune el, „acestea trebuie să vină din interior”, sugerând astfel că belaruşii ar fi manevraţi de interese străine. 

Întrebat despre solicitarea Maiei Sandu cu privire la retragerea trupelor ruse din Transnistria, Vladimir Putin a reluat discursul precum că Moscova ar vrea acest lucru, dar că nu poate din cauza altora. A repetat că retragerea din Transnistria va fi posibilă atunci când va exista un context potrivit şi „un dialog normal” între Chişinău şi Tiraspol - ori nu există semn de egalitate între o capitală şi un oraş gazdă al unei entităţi separatiste. Şi a mai susţinut că Occidentul ar fi de vină pentru faptul că el îşi menţine trupele acolo: „Noi suntem pentru asta (pentru retragerea militarilor, n. red.). Noi am fost aproape să realizăm aceasta cu preşedintele (Vladimir, n. red.) Voronin, dar, în ultimul moment, reprezentanţii statelor occidentale au apăsat pe el. Dânsul a refuzat şi s-a îndepărtat de înţelegerile pe care le-am avut, iar soluţiile de rezolvare a conflictului au fost amânate pentru o perioadă nedeterminată. De ce? Nu este de înţeles. Eu i-am întrebat pe colegii mei din UE: «De ce aţi făcut asta?». Ei mi-au răspuns: «Aşa s-a întâmplat»”. Putin nu a menţionat însă şi condiţiile pe care i le-a pus lui Voronin, unele de neaceptat, potrivit liderului comunist de la Chişinău.

Putin a făcut şi o trimitere vagă la faptul că noua preşedintă a Republicii Moldova are cetăţenie română: „Ceea ce spune noua preşedintă Maia Sandu nu este nimic nou, deoarece nu este prima dată când Rusiei i se cere să îşi retragă trupele, iar Sandu este şi cetăţean al României”. 

Anterior, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus clar că Moscova nu intenţionează să se conformeze solicitărilor venite din partea Maiei Sandu. Şeful MAE de la Moscova susţine că militarii ruşi se află în Transnistria pentru a păzi depozitele cu muniţii de la Colbasna, sugerând că acestea sunt într-o stare dezastruoasă şi că există un pericol de securitate dacă nu se vor mai afla sub supraveghere. Liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski nici nu vrea să audă de retragerea militarilor ruşi. El susţine că aceştia asigură pacea şi că plecarea lor poate avea loc doar odată cu recunoaşterea independentei Transnistriei.

Incomodat de cazul Navalnîi

Un subiect foarte sensibil s-a dovedit a fi cel cu privire la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi. Evident, liderul de la Kremlin a respins ancheta jurnalistică internaţională care arată că principalul său opozant a fost otrăvit de agenţi FSB experţi în armament chimic. În schimb, a dat vina de serviciile secrete americane. A refuzat totodată să pronunţe numele lui Navalnîi, numindu-l „pacientul clinicii berlineze”, dar a recunoscut că FSB s-a aflat pe urmele sale.

„Pacientul clinicii berlineze are susţinerea serviciilor speciale americane. Şi, aşa cum este cazul, el trebuie să fie supravegheat de către serviciile speciale (ruse FSB). Însă asta nu înseamnă că trebuia să fie otrăvit”, a declarat Putin.

„Dacă s-ar fi vrut (acest lucru, n. red.), afacerea ar fi fost dusă la capăt”, a continuat el.

Agenţii FSB identificaţi de Bellingcat ca având legătură cu otrăvirea lui Navalnîi

Evocând ancheta realizată de Bellingcat, CNN, Der Spiegel şi The Insider, care prezintă dovezi despre implicarea FSB-ului, Putin o pune sub semnul întrebării recurgând la acuzaţii, aşa cum făcuse miercuri şi Lavrov. „Nu este o anchetă, ci legitimarea conţinuturilor (pregătite) de către serviciile speciale americane”, a susţinut el.

Miercuri, Serghei Lavrov a respins ancheta în cazul Navalnîi folosindu-se de metoda ridiculizării. „Este amuzant să citeşti aceste articole”, a comentat şeful diplomaţiei ruse.

Potrivit acestei anchete, care are la bază analiza unor date telefonice şi de călătorie, agenţi FSB specializaţi în armament chimic îl filau pe opozant încă din 2017. Ei au fost prezenţi şi la Tomsk, acolo unde Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok. Moscova nu vrea să deschidă o anchetă în acest caz, aşa cum cere Berlinul.

Întrebat despre un nou mandat la Kremlin, după ce în presă au apărut speculaţii precum că ar suferi de Parkinson, Vladimir Putin a oferit acelaşi răspuns când a mai primit această întrebare înainte de fiecare mandat, şi anume că încă nu s-a decis dacă va candida sau nu din nou pentru funcţia supremă în Federaţia Rusă. Actualul său mandat, al patrulea la număr, expiră în 2024, iar noile modificări constituţionale îi permit să rămână la putere până în 2036.