Economia de război a Rusiei, lovită de unde se aștepta mai puțin: Propriii cetățeni se întorc la numerar

Tot mai mulți ruși aleg să păstreze bani cash, pe fondul întreruperilor repetate ale internetului mobil și al dificultăților economice care împing companiile să evite plata integrală a taxelor.

Mulți ruși preferă să țină banii „la saltea”. FOTO Shutterstock

Tendința pune presiune suplimentară asupra economiei ruse, aflată într-un proces de încetinire  pe fondul celor patru ani de război în Ucraina, arată BBC.

Potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei analizate de BBC, numerarul aflat în circulație a crescut cu 1.560 de miliarde de ruble (aproximativ 20 de miliarde de dolari) de la începutul anului. Este cea mai mare creștere înregistrată pentru această perioadă din an, în afara intervalului marcat de pandemia de Covid-19.

Creșterea utilizării numerarului este alimentată și de atacurile cu drone lansate de Ucraina, care au determinat autoritățile ruse să suspende frecvent internetul mobil în mai multe regiuni din țară. Astfel, plățile electronice devin greu de utilizat, iar populația preferă să aibă bani lichizi la îndemână.

„Numerarul îți oferă un sentiment de control și siguranță. Dacă apare o situație de urgență și rețeaua cade, pot cumpăra în continuare produsele de bază”, a declarat pentru BBC, sub protecția anonimatului, o locuitoare a Moscovei,

Nu este prima dată când rușii se refugiază în numerar. Fenomene asemănătoare au fost observate după decretarea mobilizării parțiale din septembrie 2022 și în timpul revoltei grupării Wagner din iunie 2023.

Schimbarea creează însă probleme suplimentare pentru statul rus, care încearcă să colecteze mai multe venituri fiscale în contextul unui deficit bugetar tot mai mare și al costurilor ridicate generate de război.

În paralel, economia încetinește. Ministerul Economiei de la Moscova și-a redus în luna mai prognoza de creștere economică pentru 2026 la doar 0,4%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab ritm de expansiune de după 2022.

Pentru a-și consolida veniturile, Kremlinul a majorat TVA-ul de la 20% la 22% din ianuarie și a redus pragul de la care firmele mici și mijlocii sunt obligate să îl plătească. Măsura a pus presiune suplimentară pe afacerile deja afectate de scăderea cererii și de creșterea costurilor.

„Tarabele din piață se închid una după alta” 

În aceste condiții, numeroase farmacii, restaurante, saloane de înfrumusețare și magazine de cartier încurajează clienții să plătească în numerar, pentru a reduce veniturile declarate și povara fiscală.

„Tarabele din piață se închid una după alta pentru că activitatea nu mai este profitabilă. Cei care au rămas le cer clienților, ori de câte ori este posibil, să plătească cash”, a explicat o comerciantă din orașul Pskov.

Și reprezentanții sectorului vorbesc despre acest acest fenomen. Directorul financiar al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat recent că există indicii serioase privind extinderea plăților salariale „la negru”. Potrivit acestuia, numerarul retras de populație nu se mai întoarce în sistemul bancar, ci rămâne în circulație.

Un sondaj realizat în luna mai de organizația Opora Russia, cea mai mare asociație a întreprinderilor mici și mijlocii din țară, arată că aproximativ 6% dintre antreprenori au recurs la practici din economia gri pentru a face față noilor taxe.

Experții susțin că autoritățile se află într-o situație contradictorie. Pe de o parte, încearcă să crească încasările fiscale, iar pe de altă parte, restricțiile impuse asupra internetului mobil afectează sistemele de plată electronice și favorizează tranzacțiile în numerar, mai greu de monitorizat.

În ciuda dobânzilor încă atractive oferite de bănci pentru depozite, mulți ruși preferă să țină banii „la saltea”, reflex moștenit din perioada sovietică. Datele băncii centrale arată că numai în luna mai populația a retras 550 de miliarde de ruble din conturi, inclusiv 200 de miliarde de ruble din depozite la termen.