Criză fără precedent pe piața muncii din Rusia: „Nu am mai trăit așa ceva”

Rusia se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, pe fondul războiului din Ucraina, iar situația a fost recunoscută public chiar de guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina.

FOTO SHUTTERSTOCK

„Nu am mai experimentat niciodată, în istoria modernă a Rusiei, un asemenea deficit de forță de muncă”, a declarat aceasta, subliniind că problema „afectează întreaga situație economică”, relatează Euromaidan Press.

Datele publicate de FinExpertiza arată că rezerva de muncitori disponibili a scăzut cu aproximativ 2,5 milioane de persoane de la începutul invaziei în Ucraina. Dacă la finalul lui 2021 existau circa 7 milioane de oameni apți de muncă, dar fără un loc de muncă, numărul acestora a coborât la aproximativ 4 milioane în 2025. „Resursele de muncă disponibile devin din ce în ce mai puține”, a avertizat Elena Trubnikova, președinta FinExpertiza.

Anastasia Gorelkina, care prezidează consiliul de administrație al holdingului „Sibirsky Delovoy Soyuz”, a declarat pentru „Izvestia” că, până în 2030, va fi necesară înlocuirea a aproximativ 2 milioane de lucrători pe an pentru a compensa plecările din câmpul muncii. Economia „a acaparat literalmente resursele disponibile” prin „comenzi din domeniul apărării, restructurarea industrială și logistică”.

Declinul este alimentat de mobilizarea militară, pierderile de pe front, emigrarea masivă și evoluțiile demografice nefavorabile. Aproximativ 1,5 milioane de persoane au fost absorbite de armată în ultimii ani, iar sute de mii au părăsit țara. În acest context, autoritățile evită o nouă mobilizare generală, în timp ce economia resimte tot mai puternic lipsa personalului.

Efectele sunt vizibile în mai multe sectoare. Industria rusă se confruntă cu un deficit estimat la circa două milioane de muncitori, iar în Moscova lipsesc între 400.000 și 500.000 de angajați. În același timp, unele companii reduc programul sau fac concedieri, deși declară că nu găsesc suficienți lucrători.

Un exemplu relevant vine din regiunea Pskov, unde, la un târg de joburi cu peste 4.600 de posturi disponibile, doar 232 de persoane au fost angajate. Explicația ține și de condițiile dificile de muncă. „Dacă nu ai experiență în producție, va fi greu. Nu toată lumea poate lucra în ture de noapte sau poate sta 12 ore la linie”, a explicat Mariia Yemelianova, manager la o fabrică locală.

Pe fondul deficitului, salariile cresc în anumite domenii, ceea ce alimentează inflația. Cererea pentru muncitori calificați, precum sudorii, a crescut semnificativ, iar veniturile din construcții au înregistrat creșteri rapide, în special în regiunile îndepărtate.

Autoritățile încearcă să compenseze lipsa forței de muncă prin automatizare, dezvoltarea inteligenței artificiale și promovarea muncii independente. „Viitorul va fi automatizat”, este mesajul promovat la evenimentele oficiale dedicate inovării. Totuși, aceste inițiative sunt dublate de politici fiscale mai dure, care afectează întreprinderile mici și mijlocii.

În paralel, impactul social al războiului devine tot mai evident. În unele regiuni, majoritatea sesizărilor cetățenilor vizează mobilizarea și situația celor trimiși pe front. „Din păcate, în vremurile noastre există cazuri în care participanții la operațiunea militară mor, iar noi îi ajutăm pe rudele lor să se recalifice”, a declarat profesoara Natalia Bolgova, descriind programele de reconversie profesională.

Armata reprezintă cea mai mare parte a pierderilor, a relatat și The Moscow Times, bazându-se pe aceleași date ale FinExpertiza. Sute de mii de ruși au emigrat în primii ani ai invaziei. Alți 1,5 milioane au fost absorbiți de front: 300.000 în cadrul mobilizării din toamna anului 2022, apoi 500.000 prin contracte cu Ministerul Apărării în 2023, 450.000 în 2024 și 420.000 în 2025.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale estimează că 325.000 dintre aceștia au fost uciși. Numărul total al victimelor – morți, dispăruți, răniți grav – se ridică la 1,2 milioane, un record pentru o armată după 1945.

Rosstat estimează că forța de muncă se va reduce cu încă 1,4 milioane de persoane în 2026.

Salariile muncitorilor au crescut substanțial

Acolo unde oferta de forță de muncă este cea mai redusă, salariile cresc cel mai rapid. În Extremul Orient al Rusiei, platforma de recrutare Avito Rabota a analizat salariile din sectorul construcțiilor în primul trimestru: electricienii din regiunea Primorsky câștigă acum în medie 123.571 de ruble (1.647 de dolari) pe lună, o creștere de 54% față de aceeași perioadă a anului trecut. Specialiștii în defectoscopie câștigă 113.667 de ruble (1.515 dolari), o creștere de 42%. Muncitorii auxiliari – cei care mătură șantierele și transportă materialele – câștigă 110.118 de ruble (1.468 dolari), o creștere de 69% în ultimele douăsprezece luni.

Salariile medii în sectorul construcțiilor la nivel național au ajuns la 127.097 ruble (1.694 dolari), în creștere cu 18%. Cererea de sudori a crescut cu 74%. Majoritatea posturilor sunt în ture – muncitorii sunt transportați cu camioanele sau cu avionul la șantiere îndepărtate pentru câteva săptămâni, cazați în cămine și plătiți pentru orele lucrate.

Soluția promisă de stat

Statul rus consideră că are o soluție. În regiunea Krasnodar – în sudul Rusiei, între Marea Neagră și Marea Azov – Fundația regională pentru Dezvoltarea Inovației a găzduit evenimentul PRO.TEKH pe 24 aprilie. Fondul regional a finanțat peste 700 de proiecte în valoare totală de peste 1,1 miliarde de ruble (15 milioane de dolari) începând din 2021, a raportat Kuban News.

În cadrul evenimentului, promisiunea este că viitorul va fi automatizat prin inteligență artificială, robotică, viziune computerizată, drone.

O platformă de screening al bolilor oculare care pretinde o precizie de 90%. Ochelari inteligenți pentru nevăzători construiți de un elev din Novorossiysk. Camere de supraveghere a dăunătorilor din podgorii.

La câteva sute de kilometri distanță, în districtul Novokubansky, același aparat regional desfășoară o campanie paralelă pentru promovarea activității independente. Numărul persoanelor care desfășoară activități independente în district a crescut cu 31,6% în 2024 și cu încă 24,9% în 2025, a raportat Kuban News.

Programe de recalificare

Deficitul de forță de muncă nu este doar o problemă economică. În Pskov, ombudsmanul regional pentru drepturile omului, Dmitri Șahov, a raportat la sfârșitul lunii aprilie că 83% dintre sesizările cetățenilor adresate biroului său în 2025 se refereau la operațiunea militară specială (SVO). Sesizările nu erau legate de salarii sau de locuințe, ci despre cine fusese recrutat, cine nu se întorsese și ce li se datora.

Același centru regional de ocupare a forței de muncă care a găzduit târgul tehnologic din aprilie derulează un program paralel: recalificare gratuită, oferită prin proiectul național federal „Personal”, pentru șomeri, persoane cu dizabilități, mame aflate în concediu de maternitate, persoane peste 50 de ani, pre-pensionari, „și participanții la operațiunea militară specială și familiile acestora”.

Dacă participantul la operațiunea specială nu s-a întors, atunci familia sa este eligibilă. Ministrul regional al Muncii din Pskov, Alyona Trunova, a declarat într-o ședință a unui club al veteranilor SVO, că „prioritatea necondiționată” a ministerului este sprijinirea veteranilor și a familiilor acestora prin „soluții individuale: de la diagnosticarea profesională la recalificare și însoțire la locul de muncă”.