Confruntarea dintre Putin și cel mai important bancher al Rusiei evidențiază tensiunile privind economia de război

O dispută recentă între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și directorul general al Sberbank, German Gref, scoate la iveală tot mai clar diferențele de viziune dintre Kremlin și comunitatea economică, spun analiștii, citați de Kyiv Independent.

Președintele rus Vladimir Putin și șeful Sberbank, German Gref/ FOTO:X

La Forumul Economic de Est din 5 septembrie, Gref a declarat că ritmul de creștere al PIB-ului Rusiei a încetinit aproape de zero în iulie și august, după o scădere accentuată în trimestrul al doilea al anului. „Trimestrul doi poate fi considerat practic stagnare tehnică”, a afirmat el.

Putin a respins afirmațiile, susținând că împrumuturile continuă și că încetinirea reflectă doar o „aterizare lină” menită să stabilizeze prețurile.

„Întrebați-l pe Gref. S-au oprit creditele? Nu. Ritmul doar s-a redus”, a spus liderul de la Kremlin.

Experții notează că această confruntare publică, rară, a scos la iveală diferențele profunde dintre conducerea politică și specialiștii financiari privind costurile reale ale războiului din Ucraina.

Creșterea bazată pe război în declin

Datele oficiale arată că PIB-ul Rusiei a crescut cu 1,1% în trimestrul aprilie–iunie, în scădere de la 1,4% în primele trei luni și mult sub ritmurile de 4,3% și 5,4% consemnate în aceleași perioade din 2024.

„Economia nu intră acum în stagnare; deja se află acolo”, a declarat economistul Oleh Pendzin.

Unii analiști consideră tabloul și mai sumbru. Ivan Us, expert asociat al Centrului Analitic „United Ukraine”, a subliniat că banca de stat VTB a înregistrat două trimestre consecutive de contracție, ceea ce echivalează cu recesiune tehnică. „Gref atenuează situația vorbind despre stagnare, dar în realitate este declin”, a spus Us.

Încetinirea survine după ani de expansiune alimentată de cheltuieli militare record. În 2025, bugetul apărării a ajuns la 7,2% din PIB — cel mai ridicat nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Între timp, sectoarele civile se confruntă cu lipsă de forță de muncă și capital, în condițiile în care resursele sunt direcționate către armată și industria de apărare.

Deficit în creștere, venituri în scădere

Deficitul bugetar a atins 4,19 trilioane de ruble (aproximativ 49,4 miliarde de dolari) la sfârșitul lui august, depășind deja ținta anuală a guvernului.

Veniturile din exporturi sunt afectate de sancțiuni, scăderea prețului petrolului și întărirea rublei. Kremlinul analizează majorări de taxe, potrivit Reuters, în timp ce rubla este așteptată să slăbească în continuare, spre un curs de 100–105 ruble pentru un dolar. Ambele măsuri ar putea însă amplifica inflația, deja principala preocupare a populației.

Un sondaj Levada din iunie arăta că 58% dintre ruși consideră creșterea prețurilor drept principala lor îngrijorare, în timp ce doar 33% menționau războiul împotriva Ucrainei.

Banca Centrală, prinsă la mijloc

Banca Centrală a redus gradual rata de politică monetară, coborând-o la 17% pe 12 septembrie, dar guvernatorul Elvira Nabiullina avertizează că o relaxare prea rapidă ar putea declanșa o creștere accelerată a prețurilor. Inflația a ajuns la 8,1% în august, peste dublul țintei oficiale.

Gref a susținut că rata ar trebui coborâtă mai aproape de 12% pentru a „crea speranțe de relansare economică”. Putin a avertizat, însă, că o reducere prea abruptă ar alimenta inflația.

Priorități divergente

Analiștii spun că disputa ilustrează prăpastia tot mai mare dintre obiectivele politice ale Kremlinului și realitățile economice.

„Conducerea actuală a Rusiei nu este orientată economic. Prioritatea este războiul, cu orice preț”, a declarat Us.

Pendzin a adăugat că remarcile lui Gref arată „diferența uriașă dintre viziunea comunității economice și cea a conducerii de vârf a Federației Ruse”.