Ce spun ruşii care au fost nevoiţi să se întoarcă în ţară: „Războiul e rău şi Putin e malefic, dar viaţa continuă. Totul este mai mult sau mai puţin în regulă”
0
O parte dintre ruşii care au părăsit Rusia în grabă de teama că vor chemaţi la război sau a închiderii graniţelor au fost obligaţi de greutăţile economice să revină în ţară, relatează The Guardian.
Olga Gladişeva, o fostă jurnalistă care lucrează acum în domeniul producţiei video, spune că s-a grăbit să plece la Istanbul când a început războiul de teama că nu va mai avea această şansă.
„Nu am vrut să rămân de una singură în ţară văzându-i pe toţi prietenii mei că pleacă. Mă gândeam că Rusia o să fie precum Coreea de Nord”, a spus ea.
Aceasta s-a întors recent la Moscova pentru că nu se mai descurca financiar în Turcia unde i-au fost blocate conturile şi nici nu-i mai putea transfera bani mamei sale rămasă în ţară.
„Am un apartament în Moscova la care plătesc încă rate. Aveam opţiunea să lucrez de la distanţă, dar nu e chiar cea mai uşoară cale; aş fi câştigat mai mulţi bani la Moscova. Viaţa în Turcia nu era sustenabilă pentru mine”, spune ea
În timp ce războiul Rusiei în Ucraina se apropie de a treia lună fără un final a orizont, ruşii ce şi-au făcut grăbiţi bagajele s-au lovit de realitatea dură a emigraţiei, mai ales când multe ţări şi-au închis graniţele Rusiei şi i-au lovit sectorul financiar cu sancţiuni.
Dintre cei ce au decis să plece, mulţi nu s-au mai întors în timp ce alţii au fost obligaţi să revină de circumstanţe personale, probleme legate de afaceri sau pentru că nu-şi puteau câştiga existenţa în altă ţară.
„A fost o adevărată dramă familială”, a dezvăluit Roman, fondatorul unui start-up, ce s-a întors recent din Armenia.
„M-am gândit că trebuie să plecăm cât mai departe de Rusia posibil. Soţia mea nu voia să plece nicăieri aşa că a trebuit să găsim o cale de mijloc. A fost o chestiune de alegere: să plec fără soţie sau să mă întorc împreună cu ea. Aşa că am decis să vin aici şi să văd ce se întâmplă.”
Experţii spun că valul migraţiei ruse provocate de război este neobişnuit, fiind consecinţa zvonurilor privind mobilizarea forţată de la începutul lunii martie. Acesta a avut în frunte persoane cu studii superioare care au ales ţările mai mici şi care teoretic aveau opţiunea de a se întoarce în ţară pentru perioade scurte sau chiar permanent.
Artem Taganov, fondatorul unui start-au în domeniul tech, şi-a făcut planuri să înfiinţeze o companie în Armenia. El a fost îndemnat de partenerii şi investitorii săi să părăsească ţara imediat pe fondul îngrijorărilor legate de mobilizarea forţată în armată.
Însă după numai o lună la Erevan a trebuit să revină temporar la Moscova pentru a rezolva probleme legate de afacere, dar şi pentru că şi-a lăsat familia în Rusia.
„Ideea era să înfiinţez o companie dar proiectul este suspendat pe moment întrucât aştept să primesc nişte bani. Soţia şi câinele sunt la Moscova; ea nu poate renunţa la serviciu în acest moment”, spune el, explicând că ea lucrează la un institut ce colaborează cu o universitate britanică de arte care e posibil să încheie parteneriatului anul acesta.
„Încerc să o conving să ne mutăm. Dar încă am afaceri aici şi trebuie să ne sprijinim compania de aici”.
Întoarcerea acasă nu a fost plăcută. Părinţii care locuiesc în alt oraş susţin războiul declanşat de Rusia şi nu au fost de acord cu plecarea lui.
„M-am temut că la întoarcere voi vedea maşini inscripţionate cu simbolurile Z sau V, dar nu am observat decât una. Totuşi atmosfera e apăsătoare. Mass-media noastre spun că sunt mulţi susţinători ai războiului, însă nu e adevărat. În anturajul meu, nimeni nu-l aprobă. Tuturor aici le teamă să discute despre această operaţiune specială. Nimeni nu zâmbeşte, toţi sunt trişti”, a spus el.
Un director la una din cele mai mari companii ruse din domeniul IT spune că a observat că se întorc angajaţii cu salarii mai mici, care nu au făcut faţă costului vieţii din capitale precum Erevan, Istanbul şi Tbilisi.
„Oamenii au plecat pentru că erau panicaţi dar după ceva vreme şi-au dat seama: Bine, dar cum vom trăi în continuare? Nu le place nici acum situaţia, nu sunt de acord cu ea şi nu se simt bine psihologic din pricina ei; nu vor să se întoarcă. Dar nu au altă cale”, spune el.
Dacă cei din domeniul tech au perspective promiţătoare peste graniţă, nu este valabil pentru alţi ruşi care nu-şi găsesc echivalent pe piaţa muncii pentru studiile şi calificarea lor din Rusia.
Este cazul lui Dmitri,un consultant în domeniul artei.
„Am fugit în Uzbekistan, una din cele mai uşoare moduri de a călători fără viză...Mi-am dat seama că Europa nu este o opţiune pentru mine. Nu sunt sigur că Europa îi aşteaptă pe ruşi, chiar şi pe aceia care sunt împotriva războiului. Ce aş putea face acolo? Abia vorbesc engleza”, spune bărbatul.
Ira Lobanovskaia, şefa unei organizaţii ce îi consiliază pe ruşii care vor să se stabilească în străinătate spune: „Mulţi au fugit în timpului valului de panică, doar să se liniştească. Am observat că o parte dintre ei se întorc. Dar ştiu că unii dintre ei îşi fac deja planuri să plece din nou. Au fost nevoiţi să se întoarcă să-şi mai ia lucruri din Rusia, să rezolve cu documentele şi să-şi facă planuri concrete pentru a pune totul la punct aşa cum trebuie”.
Un număr de factori ar putea explica dificultatea ruşilor de a se deplasa în străinătate, spune Katrin Sommerfeld, cercetător la Centrul pentru Cercetare Economică Europeană, axat pe imigraţia refugiaţilor.
„Preţurile explodează în ţările unde se duc ei. Nu au voie să retragă mai mult de 10.000 de dolari americani. Nu au acces la conturile lor bancare. Rubla s-a devalorizat. Aşadar e mai dificil să scoţi bani iar aceştia au valoare mai mică. Totul este foarte scump”, spune ea.
Unii dintre cei ce au revenit spun că au fost surprinşi să constate că oamenilor nu pare să le pese prea mult de război.
„Impresia mea este că oamenii îl acceptă întrucâtva. Războiul e rău şi Putin e malefic dar viaţa continuă. Totul este mai mult sau mai puţin în regulă, rata de schimb este în regulă, chiar dacă nu e reală, unele lucruri au dispărut de pe rafturi, însă nu e atât de rău pe cât ne-am închipuit; preţurile sau crescut însă în general nu e chiar atât de rău. Situaţia m-a deprimat până în adâncul inimii”, spune directorul unei companii tech.
Cel puţin 200.000 de ruşi ar fi părăsit Rusia după invadarea Ucrainei
Cel puţin 200.000 de oameni au părăsit Rusia în primele 10 zile ale războiului din Ucraina, conform calculelor lui Konstantin Sonin, un economist de origine rusă la Universitatea din Chicago, relatează Al Jazeera.
„Un exod tragic pe care nu l-am văzut de un secol”, a scris Sonin pe Twitter, comparându-l cu fenomenul „emigraţiei albe” care a urmat revoluţiei bolşevice din 1917, când aproximativ cinci milioane de oameni au fugit din fostul imperiu rus, stabilindu-se în Germania, Franţa, Statele Unite, Argentina şi China.
Un sondaj ce a cuprins peste 2.000 de emigranţi, realizat la mijlocul lunii martie de OK Russians, o organizaţie non-profit, a arătat că aproximativ o treime dintre cei plecaţi sunt specialişti în domeniul IT, managerii reprezentând o altă treime, iar restul fiind persoane cu muncă de birou şi freelanceri – designeri, bloggeri, jurnalişti.
Sondajul a concluzionat că cel puţin 300.000 de ruşi au părăsit ţara până pe 16 martie, cei mai mulţi către Georgia, Turcia şi Armenia.
Din 2000, când Putin a fost ales preşedinte, până în 2020, patru până la cinci milioane de ruşi au emigrat, potrivit cercetărilor publicate de revista „Takie Dela” în octombrie.La începutul anilor 2000, ruşii au emigrat mai ales în Europa şi America de Nord, dar după 2014 un număr mai mare de ruşi s-au mutat în fostele republici sovietice, potrivit sursei citate.
Se încarcă comentariile...
